Recensământul realizat în Republica Moldova în 2024 și ale cărui date au fost publicate pe 30 ianuarie 2025 scoate la iveală două probleme majore: declinul accelerat al populației și criza de identitate. Acestea sunt concluziile a doi experți de la Chișinău, Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic, și istoricul Anatol Petrencu, care au interpretat pentru publicul HotNews rezultatele recensământului.
- Populația țării a ajuns la 2,4 milioane de oameni, cu aproape 400.000 mai puțin decât în urmă cu zece ani. „Un oraș precum Bălți dispare o dată la trei ani din Republica Moldova”, spune Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic.
- 49,2% din populația Republicii Moldova a răspuns la întrebările recenzorilor că vorbește „limba moldovenească”, ca limbă maternă, deși aceasta nu mai există din 2023, fiind înlocuită cu limba română, inclusiv în Constituție.
Scăderea populației Republicii Moldova este un fenomen așteptat, dar amploarea acestuia este îngrijorătoare, spune Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic Economic și fost director al Biroului Național de Statistică.
– Ce părere aveți despre scăderea de populație din Republica Moldova, de aproximativ 388 mii de persoane, în ultimii zece ani, așa cum reiese din datele ultimului recensământ?
– Scăderea populației Republici Moldova este un fenomen anticipat, dar amploarea acestuia este un semnal alarmant pentru viitorul demografic și economic al țării noastre. Dacă analizăm cifrele vedem că s-au pierdut anual 38.800 persoane, adică la fiecare trei ani a dispărut un oraș precum Bălți (n.r.- populația de 125 mii locuitori).
– Care sunt principalele motive?
– Înainte de toate, migrația rămâne principalul factor determinant al declinului demografic, deoarece sute de mii de moldoveni, în special tineri și persoane apte de muncă, continuă să plece în căutarea unor oportunități economice mai bune. Cele mai frecvente destinații sunt România, Italia, Germania, Rusia, Spania și alte state, unde standardele de viață și salariile sunt semnificativ mai atractive decât la noi în țară.
Pe lângă emigrarea masivă, rata natalității din Republica Moldova a scăzut constant în ultimii ani, iar pandemia COVID-19 a accelerat acest proces printr-o creștere semnificativă a mortalității. În 2021, de exemplu, Moldova a înregistrat o rată a mortalității de 15,3 decese la 1.000 de locuitori, fiind una dintre cele mai ridicate, de fapt, din Europa.
Structura populației arată că segmentul persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 11,4% în 2014, la 18,2% în 2024. Acest lucru indică faptul că Republica Moldova nu doar că își pierde populația activă, ci și că raportul dintre pensionari și populația aptă de muncă se deteriorează rapid.
Dacă e să analizăm această scădere în context regional, observăm că Republica Moldova urmează tendința din alte țări est-europene, cum ar fi Letonia, Lituania și Bulgaria, care au pierdut și ele procente semnificative din populație în ultimele decenii. Totuși, în cazul Moldovei, această tendință este agravată de factori suplimentari precum instabilitate economică și politică, accesul limitat la locuri de muncă bine plătite și lipsa unor politici eficiente de stopare a exodului populației.
Salariul mediu net în Republica Moldova este aproximativ 621 euro
Alegeri prezidențiale Republica Moldova / Sursa: Inquam Photos – Octav Ganea– Ce ar trebui să se întâmple pentru a stopa acest declin al populației?
– Dacă această tendință nu este inversată, țara riscă să ajungă la o populație de sub 2 milioane, ceea ce ar avea implicații dramatice asupra forței de muncă, sustenabilității economice și viitorului statului ca o entitate funcțională.
Pentru a opri exodul populației, în primul rând, salariile și puterea de cumpărare trebuie să crească semnificativ pentru a deveni competitiv în raport cu alte state europene.
În prezent, salariul mediu lunar brut în Moldova este considerabil mai mic decât în țările din vecinătate, cum ar fi România sau Polonia (În 2024, salariul mediu net în R. Moldova a fost de aproximativ 12.050 de lei moldovenești, aproximativ 621 euro. În România, acesta a fost peste 1.000 euro – n.r.).
Acest decalaj determină forță de muncă să migreze către piețe mai atractive. Creșterea salariilor nu trebuie să fie doar artificială prin ajustări administrative, ci trebuie să fie susținut de o productivitate mai mare a muncii, investiții în sectoare cu valoare adăugată ridicată și un climat economic stabil care să încurajeze dezvoltarea afacerilor.
În strânsă legătură cu nivelul salarial, un alt indicator esențial este rata investițiilor străine directe. Republica Moldova trebuie să atragă mai mulți investitori ca să creeze locuri de muncă bine plătite, cu condiții decente. În acest sens sunt necesare reforme pentru reducerea birocrației, îmbunătățirea transparenței și combaterea corupției.
Un alt factor esențial este mediul de afaceri și facilitățile oferite antreprenorilor locali și celor din diaspora.
Piața muncii trebuie, de asemenea reformată, pentru a oferi mai multe oportunități pentru tineri și specialiști cu studii superioare. În prezent, multe domenii economice nu valorifică forța de muncă înaltă, ceea ce determină specialiști IT, medicii, inginerii și alți profesioniști să plece peste hotare. În paralel, calitatea vieții este un factor determinant pentru decizia de a rămâne în țară sau de a reveni pentru cei care deja au plecat.
Acest aspect include accesul la servicii medicale moderne, la un sistem educațional de calitate și un sistem de protecție socială care să ofere siguranță familiilor.
1 din 5 moldoveni are peste 65 de ani
– Ce efecte are îmbătrânirea populației? Procentul vârstnicilor peste 65 ani a crescut de la 11,4% în 2014 la 18,2% în 2024, iar populația tânără și de vârsta medie este în descreștere.
– Îmbătrânirea populației este una din cele mai serioase provocări demografice cu care se confruntă Republica Moldova. Pe termen lung, acest fenomen pune o presiune imensă asupra sistemului de pensii și altor servicii sociale, deoarece numărul persoanelor active care contribuie la bugetul de asigurări sociale scade, în timp ce numărul beneficiarilor de pensii crește. În plus, îmbătrânirea populației afectează dinamismul pieței muncii și încetinește creșterea economică, deoarece o populație mai în vârstă este în general mai puțin activă economic, după cum știm.
– Cum estimați tendințele pentru următorii ani? Ne putem aștepta la o îmbunătățire a situației?
– Tendințele demografice ale Republici Moldova indică o continuare a declinului populației, iar îmbunătățirea situației depinde de o serie de factori economici, politici și sociali care trebuie abordați cu măsuri bine gândite. Dinamica actuală sugerează că în lipsa unor politici demografice și economice eficiente, Moldova se va confrunta cu o scădere accentuată a populației, îmbătrânire demografică și un deficit de forță de muncă tânără și calificată.
De ce jumătate din locuitorii din Republica Moldova spun că vorbesc „limba moldovenească”
Recensamant Republica MoldovaProfesorul universitar Anatol Petrencu, istoric, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, o instituție afiliată Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, a vorbit despre faptul că mulți locuitori ai Republicii Moldova susțin că vorbesc „limba moldovenească” și se identifică ca moldoveni.
– În primul rând, să vorbim despre răspunsul locuitorilor Republicii Moldova privind limba maternă: 49,2% au spus că aceasta este limba „moldovenească”. Numărul este în scădere, comparativ cu 2014, când era 56,9%, dar, totuși, este destul de mare. Cum vă explicați?
– Cred că cei care au răspuns în acest fel sunt oamenii în vârstă care au apucat încă timpurile sovietice și care nu au trecut prin școlile actuale în care obiectul respectiv este Limba și Literatură Română, iar istoria este Istoria Românilor.
Acest fapt se mai explică prin îndărătnicia a unor partide politice care în continuare promovează în cadrul partidului, mă refer aici la socialiști, mă refer la comuniști, mai sunt șanse, care din încăpățânare spun „limbă moldovenească” și gata.
Exemplul cel mai strălucit în această încăpățânare este chiar Voronin (fostul președinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Comuniștilor și actualul deputat în Parlament – n.r.) în ședința de Parlament, atunci când Parlamentul, cu majoritate de voturi, a introdus în Constituție această modificare ca limbă oficială este limba română.
El a declarat că „dacă va fi scris acolo „limba română”, eu am să vorbesc în limba rusă”. Un exemplu de situație când un om politic, o autoritate, manifestă o respingere a acestui adevăr.
„Maia Sandu nu a spus niciodată că este româncă”
Maia Sandu (Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco)– Dar faptul că Parlamentul relativ recent a votat ca limba oficială să fie introdusă în Constituție ca limba română, dar și decizia Curții Constituționale încă din 2013 nu influențează percepțiile oamenilor în acest sens?
– Faptul că organele noastre superioare de conducere, Parlamentul, au modificat așa de târziu Constituția și respectiv celelalte documente de stat este o dovadă a inerției și, mă gândesc, și a fricii. Nu știu de ce există frica asta față de trecut, dar și față de viitor.
Aceste întârzieri și au și ele rolul lor. În ceea ce privește acceptarea de către societate, este una când vorbesc intelectualii, și altceva este când iese prim-ministrul sau președintele și spune: „Stimați cetățeni, noi suntem români, limba noastră este română”.
– În ceea ce privește etnia: 77,2% s-au declarat „moldoveni”, față de 75% în 2014, iar numărul celor care se identifică „români” a crescut de la 6,7% la 7,9%. Cum vă explicați aceste tendințe?
– Aici, desigur, merită analizat. În Republica Moldova sunt două mesaje: unul că „noi suntem români”. De exemplu, primul ministru Recean. El nu ascunde că este român și vorbește limba română.
În ceea ce o privește pe Maia Sandu, cu regret spun lucru acesta, ea niciodată nu a spus că este româncă. Maia Sandu spune „stimați moldoveni”.
Am fost la Cahul, la o grădiniță de copii, și doamna directoare le spunea copilașilor că „noi suntem moldoveni, vorbim limba română”, adică această poziție de a apăra moldovenismul se cultivă încă din grădiniță. Sunt foarte multe aspecte aici.
Cred că și mass-media rusească vorbește despre moldoveni, și asta desigur are un efect.
– Credeți că acest lucru se va schimba cândva? Suntem deja țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană și avem relații strânse, atât cu UE și, în special, cu România.
– Eu vreau să spun că această criză de identitate se bazează pe acceptarea acestui neadevăr. Noi suntem moldoveni, pentru că trăim în Moldova, la fel cum suntem chișinăuieni pentru că trăim în Chișinău, sau orheieni, sau soroceni.
Deci asta e clar, dar ca etnie, noi suntem români.
Acum, în ceea ce mă privește pe mine, ca istoric, eu adun aceste cifre, de români și moldoveni, și constat că, în total, avem 85%. Astfel avem un stat național.
Deci Republica Moldova este un stat național. Altfel, sunt invenții rusești, noi știm foarte bine cum s-a ajuns la asta.
Cred că, în general, în politicile noastre și educaționale și informaționale ar trebui totuși să spunem adevărul și în perspectivă să modificăm spre adevăr toate aceste situații proaste, deocamdată. Trebuie să depășim acest handicap. În general, ne facem de rușine. Așa cred eu.