Ursula von der Leyen spera ca noua sa echipă executivă să primească cât mai ușor avizul Parlamentului European pentru a-și începe repede mandatul, mai ales în contextul incertitudinilor generate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Dar evaluările vicepreședinților săi, inclusiv cea a Roxanei Mînzatu, sunt blocate pe fondul conflictului politic dintre stânga și dreapta, care se prelungește, scriu Süddeutsche Zeitung și La Vanguardia.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen nu știe în acest moment când va putea începe să lucreze cu noua echipă, în condițiile în care un conflict între cele mai puternice grupuri politice din UE, popularii (PPE) și socialiștii (S&D), a amânat pe termen indefinit evaluarea și votul pentru vicepreședinții desemnați ai noii echipe executive care au fost audiați marți..
Von der Leyen, scrie publicația germană Süddeutsche Zeitung, a încercat în zadar, miercuri, să deblocheze lucrurile, într-o discuție cu șefii grupurilor politice – politicianul german Manfred Weber, liderul PPE, și cea spaniolă Iratxe García Pérez, președinta grupului socialist.
În acest moment însă, totul indică faptul că nu va fi o nouă întâlnire până săptămâna viitoare, scrie cotidianul spaniol La Vanguardia.
Votul în plenul Parlamentului UE pentru întreaga Comisie este programat pentru 27 noiembrie, astfel ca mandatul executivului să înceapă de la 1 decembrie. „Mai este timp”, a asigurat președinta legislativului UE, Roberta Metsola.
Direcția fundamentală a UE este în joc
Suddeutsche Zeitung scrie că disputa are la bază o chestiune de fond – direcția fundamentală a politicii europene.
În urma balansării spre dreapta la alegerile europarlamentare din iunie, majoritatea lui von der Leyen din Parlament, formată din PPE, social-democrați și liberali, a devenit atât de mică încât are nevoie de ajutor suplimentar.
Liderul PPE, Weber, i-a adus pe Verzi la bord pentru realegerea lui von der Leyen. Însă el nu vrea să cedeze pe plan politic în fața socialiștilor și a ecologiștilor, prin urmare a format recent majorități de dreapta în mai multe voturi, stârnind astfel nemulțumirea stângii.
Weber se bazează în primul rând pe „Conservatorii și Reformiștii Europeni”, al patrulea grup ca mărime din Parlament, care include Fratelli d’Italia, partidul post-fascist al prim-ministrei Giorgia Meloni.
Spaniola îl acuză pe german de complicitate cu extremiștii de dreapta și cu radicalii de dreapta, spunând că acesta încalcă astfel valorile europene comune.
Germanul o acuză pe spaniolă că aduce războiul cultural spaniol dintre stânga și dreapta în Parlamentul European în numele șefului său, premierul Pedro Sánchez – iar Weber se simte defăimat personal.
Trei nume de comisari în joc
Conflictul are și o formă mai palpabilă – popularii și stânga se luptă acum pe tema nominalizării a trei comisari, doi dintre ei – vicepreședinți desemnați.
Social-democrații, dar și Verzii și liberalii Renew luptă împotriva valului de dreapta din Europa, refuzând să-i aprobe pe italianul Raffaele Fitto (vicepreședinte desemnat) și pe ungurul Olivér Várhelyi (comisar simplu, desemnat pentru un portofoliu minor).
În calitate de membru al unui partid post-fascist, lui Fitto nu ar trebui să i se încredințeze postul de vicepreședinte executiv, susțin socialiștii, în special cei italiani, aflați în opoziție la Roma.
Iar Várhelyi nu poate deveni comisar pur și simplu pentru că este un confident al lui Viktor Orbán, spun ei.
În schimb, PPE refuză să o aprobe pe socialistă spaniolă Teresa Ribera, care, la fel ca Fitto, urmează să devină vicepreședinte executiv conform dorințelor Ursulei von der Leyen.
Cererea lui Weber, împinsă de colegii săi conservatori din Spania, este ca înainte de a fi confirmată de Parlamentul European, Ribera să explice parlamentului spaniol felul în care a gestionat inundațiile catastrofale din Valencia.
Oferta socialiștilor
Cum se poate rezolva blocajul?
Candidații au nevoie de o majoritate de două treimi în comisia parlamentară responsabilă de domeniul lor. Dacă acest lucru nu poate fi realizat, este suficientă o majoritate simplă la vot secret.
Se pare că Iratxe García Pérez i-a propus exact acest lucru omologului ei german Weber: el i-ar putea vota în secret pe Fitto și Várhelyi în funcții, împreună cu extremiștii de dreapta.
Dar Weber respinge acest lucru și nu vrea să fie portretizat ca un prieten al extremei drepte, așa că insistă asupra unei soluții la pachet, în acord cu social-democrații și liberalii, scrie Süddeutsche Zeitung.
În lipsa unei decizii, niciunul dintre vicepreședinți nu poate fi încă avizat în comisiile parlamentare.
Inclusiv socialista Roxana Mînzatu, care marți, în timpul audierilor, a fost și ea chestionată repetat de doi eurodeputați populari pe tema extinderii fără aviz a casei din Brașov – un caz dezvăluit de ancheta site-ului de investigații Snoop.
Marți seară, Manfred Weber a declarat că „există încă întrebări” legate de proprietatea Roxanei Mînzatu „care necesită clarificare”. „Este important să avem o Comisie liberă de orice alegaţii şi pentru care integritatea nu este pusă sub semnul întrebării niciun moment”, a mai afirmat liderul grupului PPE din PE.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al Partidului Popularilor Europeni, Pedro Lopez de Pablo, a explicat pentru HotNews de ce a ridicat PPE semnele de întrebare. „Suntem îngrijorați de un vicepreședinte al Comisiei care va fi urmărit de justiția română pentru lucruri ilegale”, a spus el.
Inundațiile din Valencia lovesc la Bruxelles
Cazul lui Ribera pare cel mai complicat. PPE a semnalat că este deschis la negocieri, dacă Ribera se angajează să demisioneze în cazul în care este pusă sub acuzare pentru gestionarea inundațiilor – ea este dată în judecată de unele organizații de extremă dreapta – și după ce ea se va prezenta Parlamentul spaniol.
Atât PP, cât și PSOE și-au adus ieri acuzații pe această temă, într-o dezbatere din Parlamentul European în care popularul Esteban González Pons a arătat direct către Ribera: „Va fi recompensat ministrul competent?
Iratxe García a răspuns criticând „obrăznicia” conservatorilor de a o acuza pe Ribera că este responsabilă „cu unicul scop de a-și ascunde propriile erori”.
Conflictul intern dintre popularii și socialiștii spanioli pe tema inundațiilor din Valencia stă la baza disputei. În Spania, guvernele regionale sunt însărcinate cu gestionarea protecției civile și pot solicita resurse suplimentare de la guvernul național de la Madrid.
Actualul lider regional este Carlos Mazon, din Partidul Popular conservator, care se confruntă cu cereri de demisie, administrația sa fiind acuzată că nu a emis alerte de inundații pentru cetățeni decât după ce apa a ajuns în casele oamenilor.
Mazon s-a apărat, susținând că amploarea crizei a fost imprevizibilă și că autoritățile de la Madrid nu au notificat administrația sa în mod adecvat și la timp.
Dar agenția meteorologică spaniolă a emis o alertă de cod roșu, cel mai înalt nivel de avertizare, cu mai bine de 12 ore înainte ca administrația lui Mazon să trimită alerta către telefoanele mobile ale oamenilor din zonă.
În orice caz, Comisia Europeană a precizat că opinia sa despre Ribera nu s-a schimbat de la dezastru. „Președinta și-a acordat încredere tuturor candidaților la postul de comisari și procesul de confirmare a acestora este în derulare. Evident, nimic nu s-a schimbat în raport cu această poziție inițială”, a răspuns purtătorul de cuvânt al lui Von der Leyen, Eric Mamer, întrebat dacă șefa Comisiei mai are încredere în Ribera.