Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat vineri motivarea hotărârii pronunțate pe 24 septembrie anul trecut, în dosarul privind unul dintre imobilele deținute de familia soției președintelui Iohannis la Sibiu. Odată cu publicarea motivării, ANAF poate trece la recuperarea prejudiciului.
Magistrații au menținut deciziile anterioare ale instanțelor care au respins acțiunile familiei soției președintelui Iohannis de a cere judecătorilor anularea certificatului prin care statul român a fost declarat moștenitor al respectivului imobil.
”Înalta Curte consideră că nu se poate identifica o nelegalitate în analiza instanţelor de fond din perspectiva greşitei aprecieri a calităţii procesuale active prin raportare la existenţa unui interes”, se arată în motivarea publicată vineri de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Imobilul care a făcut obiectul acestui litigiu se află în centrul municipiului Sibiu și a adus familiei Iohannis venituri din chirii de peste 226.000 de euro, în perioada 2001-2015. Respectivul imobil a aparținut între 1999 și 2008, lui Ioan Baștea, soțul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.
În 2008 statul a fost declarat moștenitor legal al respectivului imobil. O apropiată a familiei Iohannis, Rodica Baștea a dat statul în judecată, cerând judecătorilor anularea documentului. Rodica Baștea a pierdut procesul. Atât tribunalul, cât și curtea de apel au stabilit respins acțiunea pe motiv ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
”Instanţele de fond şi apel au stabilit în mod definitiv că reclamanta nu a justificat că este titulară a vreunui drept de moştenire, în sensul că nu are calitate de moştenitor în lanţul succesoral invocat”, se menționează în hotărârea publicată vineri de Instanța Supremă.
În litigiul având ca obiect anularea certificatului de moştenitor, explică magistrații Curții, „reclamantul care susţine nelegala sa înlăturare de la dezbaterea succesorală este ţinut a face dovada atât a vocaţiei sale succesorale concrete, cât şi a acceptării succesiunii – în caz contrar, în absenţa dovezii acceptării, el nu are calitatea de moştenitor şi nu poate invoca nelegalitatea procedurii succesorale notariale desfăşurate în absenţa sa pentru că, nefiind moştenitor, nicio vătămare nu poate rezulta din emiterea certificatului în aceste condiţii”.
Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie.
Calitatea de descendent, subliniază Curtea, nu este suficient de caracterizată în expunerea recursului pentru a putea fi analizată din perspectiva aplicării legii de drept material, deoarece nici reclamanta şi nici autorii ei nu au avut calitatea de descendenţi ai defunctei.
„Nu se poate primi teza conform căreia anularea certificatului pentru motivul arătat implică o concluzie în sensul că celelalte condiţii de validitate ale certificatului erau îndeplinite, din perspectiva autorităţii de lucru judecat o astfel de ipoteză neputând fi primită. Mai mult, cum s-a detaliat în cele ce preced, Tribunalul Braşov chiar a infirmat expres teza calităţii de moştenitor a lui L. atât după K., cât şi după M., apreciind că asemenea dovezi nu s-au administrat. În concluzie, sunt nefondate susţinerile privind tranşarea calităţii de moştenitor a lui L. după K. în cuprinsul deciziei nr. 33/2005 a Tribunalului Braşov, iar absenţa acestei calităţi a fost în mod corect reţinută prin recunoaşterea efectului pozitiv al lucrului judecat prin sentinţa nr. 104/2019 a Tribunalului Hunedoara”, au concluzionat magistrații Curții Supreme în motivarea deciziei.
Motivarea ÎCCJ a fost publicată anterior de G4Media. Potrivit sursei citate, pentru ca ANAF să poată trece la recuperarea prejudiciului, era necesară și publicarea motivării acestei decizii, iar acest lucru a avut loc azi, 17 ianuarie.