Bugetul, planul financiar anual al Guvernului așteptat de investitorii interni și de cei străini (care dețin o parte din datoria României), este construit pe o creștere economică de 2,5%, un curs al euro de 5,01 lei și o inflație medie de 4,4%, potrivit calculelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. În ultimii 20 de ani, puține au fost însă cazurile în care execuția bugetului a respectat planul după care acesta a fost croit.
Bugetul national este planul financiar anual al guvernului, care detaliază veniturile așteptate (de exemplu, impozite, taxe) și cheltuielile planificate (de exemplu, infrastructură, asistență medicală, apărare).
În sistem ESA, în ultimii 20 de ani, un deficit bugetar mai mare a fost consemnat în 2009 – 9,5% din PIB şi în anul pandemiei 2020 – 9,2% din PIB, potrivit datelor afişate de Ministerul Finanţelor.
Pentru a se încadra în planul de reducere a deficitului agreat cu Comisia Europeană, actualul Guvern are planificate o serie de tăieri de cheltuieli, comasări, dar și o eficientizare a aparatului de stat după modelul Trump.
Un deficit planificat este inclus în mod intenționat în buget atunci când guvernul acordă prioritate cheltuielilor (de exemplu, stimulente, programe sociale) față de constrângerile imediate impuse de veniturile ne-îndestulătoare.
Deficitele bugetare nu sunt în sine mari sau mici; contează doar cum și la ce costuri le finanțezi. Ori, cheltuielile Statului cu dobânzile au crescut foarte mult.
Acoperirea deficitelor necesită împrumuturi (de exemplu, emiterea de obligațiuni), care se adaugă la datoria națională (totalul cumulat al deficitelor trecute minus excedentele).
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a dezvăluit că România se împrumută de pe pieţele internaţionale la dobânzi foarte mari, adăugând că acestea pot scădea dacă guvernanţii vor da dovadă de predictibilitate şi credibilitate. ”Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România”, a afirmat el.
”Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la o dobândă de 7,9%. Dobânzile sunt foarte mari tocmai din cauza acestei expuneri ridicate. În 2024, România s-a împrumutat pe pieţele internaţionale şi naţionale cu suma de 250 de miliarde de lei. Planul pentru 2025 este de 231 de miliarde. Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt”, a declarat Tanczos Barna.
Desigur, bugetul proiectat pe hârtie mizează pe un nivel anticipat al deficitului fiscal, dar fluctuațiile economice, evenimentele neașteptate sau variațiilor veniturilor/cheltuielilor poate duce la un cu totul alt tablou economic.
România e la un pas de retrogradarea ratingului datoriei, ceea ce ar fi un dezastru
După ce luna trecută agenția de rating Fitch a schimbat la negativă perspectiva României, vineri S&P Global a făcut același lucru: a confirmat ratingurile României la ‘BBB-/A-3’, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. De asemenea, Reuters a avertizat vineri într-o analiză dedicată României că riscăm să fim retrogradați la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor.
S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, dificultăți în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.
Investitorii străini sunt și ei îngrijorați de ce se întâmplă în România și pun la îndoială capacitatea Guvernului de a-și onora la timp promisiunile de reformă asumate.
În ultimii ani, creșterea cheltuielilor a fost mai mare decât cea a veniturilor, astfel încât deficitul s-a lărgit.
Studiile empirice indică faptul că deficite mai mari tind să crească ratele dobânzilor pe termen lung. De exemplu, în SUA, o creștere susținută a deficitului bugetar egal cu 1% din PIB poate duce la o creștere a ratelor dobânzii cu aproximativ 25 până la 35 de puncte de bază. Acest lucru sugerează că pe măsură ce deficiențele cresc, costul împrumutului crește atât pentru guvern, cât și pentru sectorul privat.
Deficitul fiscal este și o sursă de presiune inflaționistă, admite Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. „Problema fiscală este sursă de inflație și dacă deficitul crește, se mărește și presiunea inflaționistă”, spune Isărescu.
El a fost întrebat dacă nu este un dezavantaj pentru România faptul că țările din regiune au trecut printr-o recesiune și inflația a scăzut mai rapid.
„În condiții de recesiune, în România nu mai ai cum să faci corecție fiscală pentru că scad veniturile. (…) Dacă deficitul se mărește, se mărește și presiunea inflaționistă. Nu ieși din ea decât cu o recesiune puternică și, eventual, cu o criză. Nu avem aceste intenții”, a mai adăugat el.
Atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește
Problema deficitului este dinamica și mărimea lui. Ca lucrurile să intre pe o corecție credibilă, trebuie ca dinamica deficitului să fie în jos, explică Guvernatorul. „Asta pentru ca piețele să-l considere credibil. Că acum nu ne finanțăm de la organismele financiare și de la Uniunea Europeană decât parțial. Ne finanțăm de pe piețe”, mai spune Isărescu.
Atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește, consideră numărul 1 din BNR. „Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice, care se duc și în plan social și în plan politic”, crede Isărescu.
„Sursa datoriei publice și probleme de finanțare sunt generate de deficit. Păi ne permitem să creăm o criză majoră, să nu-l finanțăm? Că ajungem la problemele anilor ’90. Vorbiți cu o persoană care în anii ’90 umbla după 100-200 de milioane de dolari în mod disperat. Iar atunci datoria publică era aproape zero și deficitul public nu știu dacă ajungea la 3%“, își amintește Guvernatorul.
Iar această problemă a deficitului nu e de ieri, de azi. „A mișca problema de la un Guvern la altul nu e cea mai fericită abordare. Dar asta e politica. Noi nu ne putem băga în politică, evităm, pe cât este posibil, ca această instituție să intre în dezbaterea electorală, dar dinamica deficitului public și, mai ales afișarea acestui grad de neputință din partea țării… Noi anunțăm că micșorăm deficitul, dar de fapt el se majorează. Asta contează chiar mai mult decât datoria”, conchide Isărescu.