Bolile hepatice provoacă anual două milioane de decese la nivel global, reprezentând una dintre principalele cauze de mortalitate, conform Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL). Statisticile arată că unul din 25 de decese are la origine o boală hepatică, bărbații fiind afectați în proporție de două treimi din totalul cazurilor.
Complicațiile cirozei și carcinomul hepatocelular sunt cele mai frecvente motive ale mortalității asociate bolilor de ficat, în timp ce hepatita acută constituie un procent mai redus din decese. La nivel mondial, cauzele predominante ale cirozei sunt legate de hepatita virală, consumul de alcool și boala ficatului gras non-alcoolic.
Specialiștii atrag atenția că bolile hepatice se dezvoltă silențios, fără simptome în fazele inițiale. Dr. Jamile Wakim-Fleming, directorul Programului pentru Boli Hepatice Grase al Clinicii Cleveland, precizează că semnele timpurii precum oboseala, durerile abdominale în partea dreaptă sau tendința de a face vânătăi trec deseori neobservate, fiind confundate cu manifestări ale altor afecțiuni.
Factorii care afectează sănătatea ficatului sunt diverși și, în majoritatea cazurilor, pot fi controlați prin modificarea stilului de viață. Îi detalilem pe cei mai importanți.
1. Consumul de alcool
Alcoolul rămâne una dintre principalele cauze ale cirozei și bolilor hepatice. Aproximativ 10-15% dintre consumatorii înrăiți dezvoltă cicatrici la nivelul ficatului. Dr. Anurag Maheshwari, gastroenterolog în cadrul Institutului pentru Sănătatea Digestivă și Bolile Ficatului al Centrului Medical Mercy din Baltimore, SUA, subliniază că limitele sigure de consum sunt surprinzător de mici: maximum o băutură pe zi pentru femei (sau șapte într-o săptămână) și cel mult două băuturi zilnice pentru bărbați (sau 14 băuturi săptămânal).
Potrivit studiilor, atunci când pacienții consumă alcool peste capacitatea ficatului de metabolizare, excesul este transformat în grăsime și stocat în organ. Acest proces, numit steatoză, interferează cu funcționarea normală a ficatului și provoacă moarte celulară. Vestea bună este că oprirea consumului de alcool poate stopa progresia fibrozei, iar funcția hepatică se poate îmbunătăți dacă problema este descoperită din timp.
2. Fumatul
Substanțele toxice din fumul de țigară produc inflamații și pot duce în timp la ciroză. Cercetătorii au descoperit că fumatul stimulează producția de citokine, substanțe chimice care provoacă inflamație și deteriorează celulele hepatice.
O preocupare suplimentară o reprezintă faptul că, la persoanele cu hepatită B sau C, fumatul poate crește riscul de carcinom hepatocelular, cel mai frecvent tip de cancer hepatic. Specialiștii recomandă renunțarea la fumat atât pentru beneficiile generale asupra sănătății, cât și ca măsură specifică de protecție a ficatului.
3. Kilogramele în plus
Statisticile arată că 32% dintre adulții din întreaga lume suferă de ficat gras – adică au un ficat încărcat cu grăsime și inflamat. Cifrele cresc constant, pe măsură ce tot mai mulți oameni se confruntă cu obezitate și diabet, arată un studiu recent din Clinical Medicine. În doar 10 ani, spun specialiștii, ficatul gras va fi principala cauză pentru care oamenii vor avea nevoie de transplant hepatic.
De ce se ajunge aici? În primul rând din cauza alimentației proaste – prea multe grăsimi și carbohidrați, plus zahăr din belșug. Dacă mai adăugăm și lipsa mișcării, avem rețeta perfectă pentru un ficat bolnav.
Atenție însă – nici dietele drastice nu sunt o soluție. Când ne înfometăm sau ținem cure severe de „detoxifiere” după sărbători, ne facem ficatul praf.
Vestea bună este că situația nu e fără ieșire. Un studiu din Journal of Hepatology arată că ficatul își poate reveni dacă facem mișcare și mâncăm echilibrat. Cercetătorii au urmărit două grupuri de pacienți timp de 10 luni. Cei care au făcut sport și au avut grijă la alimentație au avut rezultate foarte bune – confirmate atât prin analize de sânge, cât și prin imagistică medicală.
4. Medicamentele și suplimentele
Paracetamolul, deși frecvent utilizat pentru dureri și febră, poate deveni toxic pentru ficat în cantități mari. Doza maximă zilnică recomandată pentru adulți este de 4.000 mg, iar pentru pacienții cu probleme hepatice preexistente aceasta scade la 2.000 mg. Riscul de supradozaj apare mai ales pentru că paracetamolul se regăsește în numeroase medicamente, atât cele fără prescripție cât și cele pe rețetă, precum medicamentele pentru răceală și analgezicele puternice.
Pacienții trebuie să verifice prospectele și să calculeze doza totală primită din toate sursele într-o zi. În cazul unei supradoze, prognosticul este favorabil dacă pacientul primește ajutor medical rapid.
Antibioticele reprezintă o altă cauză majoră de afectare hepatică. Augmentinul, o combinație între amoxicilină și acid clavulanic frecvent prescris pentru infecții bacteriene obișnuite, provoacă complicații hepatice la aproximativ 30.000 de persoane anual doar în Statele Unite. Deși în majoritatea cazurilor efectele sunt reversibile, unii pacienți ajung să necesite transplant hepatic.
Alte substanțe care pot afecta ficatul includ sterozii anabolizanți utilizați pentru performanță sportivă, care pot crește riscul de cancer hepatic chiar și în doze reduse administrate pe termen lung. Drogurile ilicite precum heroina și cocaina, ca și substanțele halucinogene, produc și ele leziuni hepatice. De asemenea, unele suplimente pentru culturism și slăbit care conțin extract de ceai verde, acid linoleic sau steroizi anabolizanți pot cauza probleme hepatice.
La apariția semnelor de afectare hepatică – icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), urină închisă la culoare sau durere abdominală – este necesar un consult de specialitate. Pentru stabilirea diagnosticului și tratamentului corect, medicul trebuie informat despre toate medicamentele și suplimentele utilizate de pacient.
5. Infecțiile virale
Hepatitele B și C sunt infecții virale care pot produce leziuni hepatice severe și chiar cancer. Pericolul major al hepatitelor B și C stă în faptul că pot evolua „pe tăcute” fără semne care să-i alarmeze pe pacienți. Un simplu contact cu sângele, sperma sau alte fluide ale unei persoane infectate poate transmite hepatita B. La fel de periculoasă este și folosirea în comun a obiectelor personale precum aparatele de ras sau acele. Din fericire, există vaccin împotriva acestui virus.
Hepatita C se transmite prin sânge contaminat, mai ales prin folosirea în comun a echipamentelor pentru droguri. Înainte de 1992, când sângele a început să fie testat, virusul se răspândea și prin transfuzii sau transplanturi.
Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), peste jumătate dintre persoanele cu hepatită C dezvoltă infecție cronică, iar până la 25% dezvoltă ciroză în 10-20 de ani. Specialiștii recomandă testarea pentru hepatita C cel puțin o dată în viață pentru toți adulții între 18 și 79 de ani. Deși testarea este recomandată, prea puține persoane eligibile solicită acest test.
6. Băuturile cu zahăr
Cercetătorii atrag atenția asupra efectelor nocive pe care le au băuturile îndulcite asupra ficatului. Un studiu publicat în 2015 în Journal of Hepatology a scos la iveală că persoanele care consumă zilnic minimum o băutură cu zahăr prezintă markeri crescuți ai bolii ficatului gras, comparativ cu cei care nu consumă astfel de băuturi sau care optează pentru variante fără zahăr. Riscul este semnificativ mai mare în cazul persoanelor supraponderale sau obeze.
Efectele negative apar chiar și după perioade relativ scurte de consum. O cercetare din Pediatric Obesity, arată că doar șase luni de consum zilnic a două băuturi îndulcite sunt suficiente pentru apariția semnelor de boală hepatică grasă.
Deși băuturile dietetice nu reprezintă neapărat o alternativă sănătoasă, renunțarea la sucurile cu zahăr aduce beneficii importante: susține scăderea în greutate și protejează ficatul. Această decizie poate fi un prim pas important pentru îmbunătățirea sănătății hepatice, mai ales pentru persoanele care au deja factori de risc precum excesul ponderal.
7. Lipsa somnului
Privarea de somn, fie din cauza vizionării programelor TV până noaptea târziu sau a folosirii excesive a telefonului, poate afecta ficatul. Cercetările au demonstrat că lipsa somnului crește stresul oxidativ de la nivelul ficatului, proces care poate accelera deteriorarea celulelor hepatice și interfera cu capacitatea organului de a metaboliza grăsimile și de a procesa toxinele.
Studiile recente au identificat o legătură directă între calitatea somnului și sănătatea ficatului. Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli hepatice non-alcoolice. Mai mult, cercetătorii au observat că perturbarea ritmului circadian poate modifica expresia genelor implicate în metabolismul hepatic, afectând capacitatea ficatului de a procesa nutrienții și de a elimina substanțele toxice.
8. Deshidratarea
Ficatul are nevoie de suficientă apă pentru a funcționa optim și pentru a produce fluide corporale importante, inclusiv bila. Deshidratarea poate reduce fluxul sanguin către ficat, limitându-i capacitatea de a elimina toxinele și de a metaboliza nutrienții. De asemenea, utilizarea excesivă a băuturilor energizante și a unor suplimente și plante medicinale poate suprasolicita ficatul, mai ales în condițiile unei hidratări insuficiente.
Specialiștii recomandă consumul a minimum 2 litri de apă pe zi pentru menținerea unei funcții hepatice optime. Potrivit studiilor, persoanele care beau suficientă apă au niveluri mai scăzute ale enzimelor hepatice, indicator al unei mai bune sănătăți a ficatului. Hidratarea adecvată ajută la diluarea și eliminarea toxinelor, reducând efortul depus de ficat pentru procesarea și neutralizarea acestora.
9. Sedentarismul
Un stil de viață sedentar împiedică procesele naturale de detoxifiere pe care ficatul le susține și poate contribui la acumularea de grăsime în acest organ. Cercetările au demonstrat că persoanele care petrec mai mult de 6 ore pe zi așezate prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli hepatice non-alcoolice, chiar și atunci când alți factori de risc sunt controlați.
Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți semnificativ sănătatea ficatului prin mai multe mecanisme. Activitatea fizică stimulează circulația sanguină către ficat, crește sensibilitatea la insulină și reduce inflamația sistemică. Potrivit unui studiu din Journal of Hepatology, 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, combinate cu antrenamente de rezistență, pot reduce conținutul de grăsime din ficat și pot îmbunătăți markerii funcției hepatice în doar trei luni.
10. Sexul neprotejat
Raporturile sexuale neprotejate reprezintă un factor de risc major pentru transmiterea hepatitei B, care poate produce leziuni hepatice severe. Virusul hepatitei B se transmite prin contact cu fluide corporale infectate, inclusiv sânge și spermă. CDC raportează că persoanele active sexual care nu folosesc metode de protecție au un risc mai mare de a contracta hepatita B, care poate evolua către forme cronice de boală hepatică.
Specialiștii subliniază importanța testării regulate pentru hepatită în cazul persoanelor cu parteneri multipli sau care au avut contacte sexuale neprotejate. Hepatita B poate rămâne asimptomatică mult timp, permițând virusului să producă leziuni hepatice progresive fără ca persoana să știe că este infectată.