În 2020, primul an de pandemie, BNR număra sub 160.000 de români cu restanțe de peste 30 de zile la bănci, plus alți 20.100 de restanțieri la IFN-uri. Sumele restante erau de circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro). La finele lui 2024, numărul restanțierilor crescuse la 240.000 de persoane, sumele datorate și nerambursate fiind tot de aproximativ 18 miliarde de lei.
BNR a comunicat vineri, 10 ianuarie, buletinul lunar, care include și cifre care se referă la întârzieri la plata creditelor. 3,6 miliarde de euro sunt restanțe pe care cei împrumutați le au la bănci și la IFN-uri. Sumele se împart astfel:
- 1 miliard de euro sunt datorii la credite în euro.
- 1 miliard de euro sunt datorii la împrumuturi făcute în lei.
- 1,6 miliarde de euro era formată din credit în dolari americani sau în alte valute, mai arată datele BNR.
Restanțele sunt, majoritar, mai vechi de 3 luni
Cele mai multe restanțe erau din categoria „peste 90 de zile de întârziere” sau ajunse deja la „recuperatorii” de datorii.
Restanțele mai mari de 30 de zile înregistrate de persoanele fizice sunt raportate de Biroul de Credit pe baza datelor furnizate de instituțiile de credit și de instituțiile financiare nebancare participante la Sistemul Biroului de Credit. În cadrul acestor raportări, suma restantă înregistrată de Biroul de Credit reprezintă valoarea datoriei restante (principal, dobândă și dobândă penalizatoare) aferente creditului respectiv, exprimată în valuta creditului, a transmis Banca Națională.
„Pandemia a înrăutățit mult lucrurile. Au fost oameni care luaseră credit înainte de pandemie iar apoi și-au pierdut locul de muncă și au început să gâfâie la rambursarea împrumuturilor”, a explicat pentru HotNews un oficial din Banca Centrală, sub condiția confidențialității numelui.
Redacția a contactat doi români care au statutul de „datornici”. Ei au acceptat să discute, dar le-am schimbat numele, la cererea lor. Andrei Văleanu* este unul dintre ei. Proprietar al unui mic business, el se împrumutase pe persoană fizică, urmând să-și facă o mică firmă de producție. A luat 5 imprimante 3D ca să-și facă o unitate de producție cu care să meargă la târguri în țară pentru a vinde tot felul de produse. Închiriase pe un an înainte și o casă în care își instalase mica făbricuță, dar pandemia l-a blocat complet. „Fără târguri, fără clienți, am fost prins total în offside, iar creditul trebuia rambursat. Dar din ce bani?”. Așa că Andrei are acum una din firmele zombi aflate sub lupa BNR.
„Multe dintre aceste companii zombi sunt ținute în viață din banii contribuabililor” a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR la conferinţa „Romanian Business & Investment Roundtable”, organizată de The Economist Impact Events.
CEO-ul CITR a vorbit despre companiile zombi din piața locală, opinând că menținerea în viață a companiilor zombi pentru perioade mai lungi este nesănătoasă și riscă să vulnerabilizeze economia din mai multe perspective.
Adrian Ichimoaie* este un alt debitor cu restanțe, dar dintr-un cu totul alt motiv. Inițial, luase un credit de la o bancă din România care ulterior a trecut prin mai multe vânzări/cumpărări, schimbându-și numele de cel puțin 3 ori.
Adrian a citit în presă despre cine e ultimul cumpărător, s-a dus la o unitate a acestuia, dar funcționarii bancari nu au știut să-i spună unde să-și achite ratele. Așa că el stă cu banii pregătiți, dar nu știe unde să-i depună. Figurează în Biroul de Credit din 2021 și nimeni nu-i spune ce are de făcut. Degeaba a trimis emailuri, că nimeni nu-i răspunde.
„Gospodăriile se luptă cu disperare cu rambursarea creditelor, mai ales că prețurile mâncării, ale facturilor la utilități și costul vieții în general îi fac să întârzie cu rambursările”, mai spun oficialii BNR în discuția cu HotNews.
Adrian are 3 copii, iar unul va merge la facultate peste un an. „Acum, ne concentrăm pe viitorul copilului, nu ne gândim la creditele pe care le avem de rambursat. El vrea să studieze în Danemarca, la universități de top. Nu putem să-i spunem că nu-l sprijinim, așa că ne interesează mai puțin dacă o să figurăm la Biroul de Credit. Cel mai important pentru noi e viitorul copilului, nu datoria la bănci”, spune Ichimoaie.