Știți câți bani din publicitate a încasat Context, siteul care a avut cele mai numeroase dezvăluiri jurnalistice între cele două tururi? Cât? Mai aveți o încercare.
Conform datelor oficiale de la AEP, analizate de jurnalistul Cristian Andrei, Nicușor Dan a cheltuit pe televiziuni 2 milioane de euro între cele două tururi. George Simion a dat, de-a lungul timpului, și el enorm către Realitatea TV. De la Dan, România TV a luat aproape cât toate celelalte televiziuni la un loc: 900.000 de euro.
Tactica RTV e strălucită: cultivi discriminarea și limbajul urii vreme de 4-5 ani, un ciclu electoral. Ataci la persoană, semeni populism și neîncredere în democrație, conform constatărilor din zecile de decizii CNA. Iar apoi, când vine campania, îți rentabilizezi audiența astfel dobândită ”ca să salvezi democrația”. Astfel, încasezi sume care te ajută să reziști încă patru ani, dedicați aceleiași retorici.
Iar RTV nu e singura în această situație. La fel se petrec lucrurile la Realitatea TV.
În acest timp, un site mic, Context a realizat cele mai multe dezvăluiri între cele două tururi prezidențiale. Că sunt cele mai multe investigații, aceasta e o afirmație bazată pe fapte.
Înainte de turul 2, colegii de la Context au fost și cei mai buni dintre noi, dar asta e o opinie personală. Volumul lor de muncă însă nu mai e o părere, e indiscutabil.
Las la o parte aprecieri despre orice site unde muncesc, nu mă refer la investigațiile noastre. Rămânem cu discuția la Context, ca sublimare a unei situații inadmisibile democratic. Numele Context poate fi înlocuit cu mai multe redacții care muncesc din greu, în multe locuri din țară.
Câtă publicitate, nu electorală, orice publicitate, au investit firmele în Context? Zero.
Câtă publicitate cheltuiesc partidele și candidații, din bani publici către TV sau outdoor? Zeci de milioane de euro. De la panourile lui Nicolae Ciucă și până la emisiuni și știri cumpărate, situația arată jalnic, de peste 10 ani de zile.
Președintele ales Nicușor Dan are ocazia să fie egal cu el însuși și să pornească mișcarea prin care Parlamentul să reducă aceste sume. Șefii de partide, Bolojan, Simion, Grindeanu, Hunor și ceilalți au momentul de partea lor.
Democrația costă, e adevărat. Însă cum putem susține în fața oamenilor că partidele merită finanțate dacă ele deformează astfel spațiul public prin propagandă?
Până și reluarea unicei dezbateri de la Euronews pe toate televiziunile, în seara încheierii campaniei, n-a fost o decizie editorială, ci a fost plătită de echipa lui Nicușor Dan.
Iar banii vărsați către televiziuni de către partide nu ajută nici măcar viața acestor partide, pentru că rămân în frunte liderii conectați la bugetul de promovare și care sunt răsplătiți pe TV.
Să mergem și la mediul privat. Toate companiile care au tremurat că vor fi naționalizate au premiat ani de zile cantitatea, fake-news-ul, nu serviciul public jurnalistic. Sigur, matematica publicitară contează, dar în toată lumea democratică există și alte criterii.
E o ipocrizie mare cât China și Rusia la un loc din partea Romanian Business Leader condusă de Sergiu Neguț, confederația patronală Concordia condusă de Dan Șucu, Amcham condusă de Vlad Boeriu sau IAA condusă de Laura Mihăilă.
Într-o răbufnire de sinceritate, Mihăilă a declarat azi că „relația dintre advertiseri și instituțiile de media a devenit una foarte tranzacțională”, fapt ce a făcut ca oamenii să pună sub semnul întrebării veridicitatea informațiilor prezentate. Așa e. Dar aveți toate părțile implicate în IAA, ce faceți?
Mediul de business nu încurajează informația onestă, deși există motoare precum Ethical Media Alliance. Așa s-a ajuns că un mare bullshit a fost pe punctul să scufunde România, cum a explicat după alegeri profesorul Sorin Costreie, într-un interviu antologic: ”Am votat că Pământul e rotund”.
Toate aceste entități private spun că statul trebuie să se schimbe. Mai schimbați-vă și voi.