Seleniul, supranumit și „nutrientul longevității”, are proprietăți antioxidante și previne deteriorarea celulară. Potrivit unui studiu publicat în Chemosphere, solurile din Bama Yao, o regiune din China cunoscută pentru longevitatea locuitorilor săi, sunt deosebit de bogate în seleniu. Această asociere geografică a stârnit interesul cercetătorilor, care investighează dacă aportul natural ridicat de seleniu ar putea explica durata crescută de viață a acestor comunități.
Organismul nu produce seleniu, așa că trebuie obținut din alimente sau suplimente. Cu toate acestea, spre deosebire de vitaminele hidrosolubile al căror exces este eliminat prin urină, seleniul se acumulează în organism, iar supradozajul poate fi toxic, a atras atenția dr. Jeanette Andrade, profesor asistent de știința alimentației și nutriție umană la Universitatea din Florida, SUA. Toxicitatea seleniului poate cauza probleme gastrointestinale, căderea părului, insuficiență renală, probleme neurologice și, în cazuri rare, moarte.
Rolul seleniului în organism
Seleniul se găsește în alimente precum nucile braziliene, fructele de mare, ouăle și cerealele și este implicat în activitatea selenoproteinelor, care reglează procese importante din organism, precum protecția celulară împotriva stresului oxidativ, metabolismul hormonilor tiroidieni și funcționarea sistemului imunitar.
„Seleniul sprijină funcția tiroidiană și creșterea celulară și are proprietăți antioxidante care contribuie la menținerea sănătății generale”, a precizat dr. Vanessa King, manager de nutriție clinică în cadrul Queen’s Health System din Oahu, Hawaii, SUA și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică.
Glanda tiroidă, care conține cea mai mare concentrație de seleniu din organism, depinde de acest mineral pentru sinteza și secreția hormonilor tiroidieni. Carențele de seleniu sunt asociate cu afecțiuni precum hipotiroidismul și tiroidita autoimună, iar aportul optim ajută la buna funcționare a sistemului endocrin.
Seleniul și longevitatea
O parte din interesul pentru seleniu derivă din capacitatea sa de a combate efectele radicalilor liberi, care cauzează daune la nivel celular și accelerează îmbătrânirea. Radicalii liberi sunt molecule instabile generate, în mod natural, de procesele metabolice din corp. Studiile arată că seleniul poate reduce stresul oxidativ prin stimularea enzimelor antioxidante, cum ar fi glutation-peroxidaza și tioredoxin-reductaza.
De asemenea, potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Nutrition, seleniul contribuie la prelungirea telomerilor – structuri aflate la capătul cromozomilor care determină rata de îmbătrânire celulară. Cercetătorii au observat că fiecare creștere cu 20 de micrograme a aportului zilnic de seleniu a fost asociată cu o prelungire a telomerilor cu 0,42% la persoanele de peste 45 de ani. Telomerii mai lungi sunt corelați cu o stare generală de sănătate mai bună și o incidență mai redusă a bolilor asociate vârstei înaintate.
Studiile ecogeochimice au demonstrat că regiunile cu sol bogat în acest mineral, cum este cazul provinciei Bama Yao din China, au o populație cu o durată medie de viață mai mare. Un articol publicat în Chemosphere a scos la iveală o legătură între conținutul de seleniu al solului și starea generală de sănătate a locuitorilor.
De asemenea, seleniul contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare prin mecanisme care includ scăderea inflamației sistemice și a stresului oxidativ. Un studiu care a inclus 25.000 de adulți americani a arătat că aportul moderat de seleniu poate scădea riscul de boli cardiovasculare și mortalitate asociată acestora.
Cercetătorii cred că nivelurile mai mari de seleniu din organism sunt asociate cu longevitatea. Mortalitatea de orice cauză a adulților în vârstă cu niveluri scăzute de seleniu este semnificativ mai mare decât cea a vârstnicilor cu un nivel ridicat de seleniu.
De exemplu, centenarii par adesea să aibă niveluri sistemice mai mari de seleniu și fier, în timp ce au niveluri mai scăzute de cupru decât alte persoane în vârstă.
Cu toate acestea, este important de menționat că rezultatele rămân incosecvente și este nevoie de mai multe cercetări pe această temă.
Încetinește declinul cognitiv
Legătura dintre seleniu și sănătatea creierului reprezintă o altă direcție de cercetare promițătoare. Nivelurile scăzute de seleniu sunt frecvente la persoanele care suferă de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
„Seleniul protejează celulele creierului de stresul oxidativ, sprijinind funcțiile cognitive”, se arată în studiul publicat în jurnalul Chemosphere.
Un experiment desfășurat pe pacienți cu deteriorare cognitivă ușoară a arătat că prin consumul zilnic de nuci braziliene, o sursă excelentă de seleniu, a fost îmbunătățită semnificativ fluența verbală și alte funcții mentale. De asemenea, dietele bogate în seleniu, precum cea mediteraneană, au fost asociate cu un risc mai scăzut de dezvoltare a bolii Alzheimer.
O altă cercetare din 2021 a demonstrat că seleniul are capacitatea de a elimina proteinele anormale acumulate în celulele nervoase, un factor comun în bolile neurodegenerative.
Cu toate acestea, dovezile nu sunt încă suficiente pentru a recomanda suplimentele cu seleniu ca măsură universală de prevenție a bolilor neurodegenerative. Sunt necesare mai multe studii pentru a clarifica efectele pe termen lung.
Crește imunitatea
Sistemul imunitar asigură protecția organismului, identificând și neutralizând bacteriile, virusurile și paraziții care pot provoca infecții. Seleniul are un rol important în susținerea funcțiilor imunitare, datorită proprietăților sale antioxidante, care combat stresul oxidativ. Reducerea stresului oxidativ contribuie la diminuarea inflamațiilor și la optimizarea răspunsului imun.
Studiile au demonstrat că nivelurile crescute de seleniu în sânge sunt asociate cu un răspuns imunitar mai eficient. În schimb, lipsa seleniului poate compromite activitatea celulelor imunitare, ducând la un răspuns mai lent al organismului la infecții.
În plus, suplimentele de seleniu pot sprijini sistemul imunitar la persoanele care suferă de gripă, tuberculoză sau hepatita C, potrivit cercetărilor.
Seleniul poate preveni unele tipuri de cancer
Proprietățile antioxidante ale seleniului au fost asociate cu scăderea riscului de apariție a unor tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân, plămâni, colon și prostată. O cercetare amplă, bazată pe analiza datelor de la peste 350.000 de participanți, a demonstrat că un aport crescut de seleniu din alimentație este corelat cu o probabilitate mai mică de a dezvolta aceste forme de cancer. De precizat e că efectele benefice provin din consumul de alimente bogate în seleniu, nu din utilizarea suplimentelor.
Suplimentele cu seleniu pot fi însă de folos pentru ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice. Un studiu a arătat că femeile care primeau seleniu pe cale orală în timpul radioterapiei pentru cancer de col uterin au raportat o calitate a vieții mai bună.
Previne îmbătrânirea pielii
Procesul de îmbătrânire al pielii este influențat de factori precum expunerea la radiații ultraviolete (UV) și poluare. Seleniul contribuie la protejarea pielii împotriva stresului oxidativ indus de UV, prin activarea enzimelor antioxidante dependente de seleniu. Acest mecanism poate ajuta la reducerea semnelor îmbătrânirii pielii, cum ar fi ridurile și pierderea elasticității.
Ameliorează simptomele astmului
Astmul este o afecțiune cronică ce implică inflamația și îngustarea căilor respiratorii, cauzând simptome precum respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, senzație de presiune toracică și tuse. Studiile au evidențiat că inflamația și stresul oxidativ sunt implicate în declanșarea și agravarea simptomelor acestei boli.
Datorită proprietăților sale antiinflamatorii, seleniul ar putea fi benefic persoanelor care suferă de astm. Cercetările indică faptul că pacienții cu astm au, în general, niveluri mai scăzute de seleniu în sânge, iar un studiu a demonstrat că aceia care aveau niveluri mai ridicate prezentau o funcție pulmonară mai bună. Mai mult, suplimentarea cu 200 mcg de seleniu pe zi a fost asociată cu o reducere semnificativă a utilizării corticosteroizilor pentru controlul simptomelor.
Aportul zilnic de seleniu
Pentru a susține funcțiile organismului, cum ar fi metabolismul hormonilor tiroidieni și apărarea antioxidantă, sunt necesare cantități mici de seleniu. Majoritatea adulților au nevoie de 55 micrograme (mcg) de seleniu pe zi, în timp ce femeile însărcinate și cele care alăptează necesită un supliment de 5–15 mcg pe zi.
Din fericire, există multe alimente sănătoase bogate în seleniu, cum ar fi:
- Stridii: 85 grame conțin 238% din doza zilnică recomandată (DZR);
- Nuci braziliene: o sigură nucă braziliană (5 grame) conține 174% din DZR;
- Halibut: o porție de 160 grame conține 171% din DZR;
- Ton galben: 85 de grame conțin 167% din DZR;
- Ouă: două ouă mari (100 grame) conțin 56% din DZR;
- Sardine: patru sardine (50 grame) conțin 46% din DZR;
- Semințe de floarea soarelui: un pumn (30 grame) conțin 27% din DZR;
- Piept de pui: 85 grame conțin 12% din DZR;
Conținutul de seleniu din sol și din alimente variază însă în funcție de regiune. De exemplu, nucile braziliene, pot conține de la 174% până la 288% din doza zilnică recomandată într-un singur miez, în funcție de zona de cultivare. Consumul frecvent de nuci braziliene în cantități mari poate conduce la toxicitate cu seleniu, dat fiind conținutul lor extrem de ridicat.
Cât despre suplimente, acestea trebuie utilizate cu precauție, doar la recomadarea medicilor. Nivelurile recomandate nu trebuie depășite, având în vedere că excesul poate provoca efecte adverse severe, inclusiv greață, căderea părului sau probleme cardiace. Este recomandat ca suplimentele să fie administrate doar sub supravegherea unui specialist și într-un context bine justificat, cum ar fi carențele identificate clinic.
Consumul unei diete echilibrate, variate, rămâne cea mai bună modalitate de a asigura un aport adecvat de seleniu.
„Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea persoanelor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”, a conchis dr. Vanessa King.
SURSA FOTO: Dreamstime.com