O „mega-fortăreață” veche de aproape 3.500 de ani a fost identificată la sud de Tbilisi, în Georgia, de către o echipă internațională de arheologi. Cu o suprafață de aproape 80 de hectare, fortăreața este una dintre cele mai mari din lume, însă specialiștii nu au reușit încă să explice nici cine a construit-o, nici care era rolul acesteia la granița dintre Europa și Asia.
Dmanisis Gora, așa cum a fost botezată de specialiști, nu este un unicat pentru această parte a lumii. În fapt, este doar una dintre numeroasele fortărețe din Epoca Bronzului care au fost deja identificate în zona Munților Caucaz. Însă este, de departe, cea mai mare dintre toate.
Săpăturile arheologice au fost demarate în anul 2018, însă oamenii de știință au reușit abia recent să înțeleagă amploarea acesteia. Fiind mult prea mare pentru a fi observată de la sol, fortăreața a fost dezvăluită în întregime numai după realizarea cu ajutorul dronelor a peste 11.000 de fotografii care, ulterior, au fost puse cap la cap pentru a obține o imagine completă.
Astfel, arheologii au putut calcula că Dmanisis Gora era, în realitate, de peste 40 de ori mai mare decât se estimase inițial.
„Doar cu ajutorul fotografiilor aeriene am putut identifica detalii topografice ascunse, așa cum ar fi rămășițele zidurilor de apărare, morminte, zone agricole, precum și structuri de piatră al căror rol încă nu a fost elucidat”, a explicat Dr. Nathaniel Erb-Satullo, cercetător în cadrul Universității Cranfield din Marea Britanie și liderul echipei internaționale de specialiști.
Cea mai mare fortăreață din sudul Caucazului
Una dintre cele mai impresionante caracteristici ale fortificației de la Dmanisis Gora o reprezintă rămășițele celor două rânduri de ziduri de apărare care o înconjoară.
Conform studiului care a fost publicat în revista Antiquity, zidurile concentrice au fost create în același timp ca parte a unui sistem unitar. Practic, niciunul dintre ele nu putea fi considerat impenetrabil în lipsa celuilalt.
Ambele ziduri, cu o grosime de până la doi metri, au fost construite în același stil, cu ajutorul unor roci masive, unite fără ajutorul vreunui mortar. Toate aceste date indică, fără echivoc, contemporaneitatea lor, afirmă autorii studiului.
„Vorbim nu doar despre cea mai mare fortăreață din sudul Caucazului, de la finalul Epocii bronzului, ci și de cea mai mare din Epoca fierului”, au adăugat specialiștii.
Misterul uriaș care planează asupra fortificației
Problemele au apărut însă în momentul în care arheologii au trebuit să răspundă unor întrebări cheie legate de autorii construcției, dar și de rolul acesteia. Și asta pentru că extrem de puține artefacte au fost scoase la lumină până în prezent.
Lipsa obiectelor care să ofere informații a condus către două ipotetice scenarii. Primul ar fi acela că fortăreața a fost locuită de extrem de puțini oameni, în timp ce al doilea scenariu sugerează o părăsire a acesteia la scurtă vreme după ce a fost construită.
Ambele ipoteze sunt însă puțin probabile, sunt de părere autorii cercetării arheologice, dat fiind efortul uriaș depus pentru ridicarea unei astfel de fortificații de proporții gigantice.
O alternativă poate fi aceea că fortăreața ar fi fost ocupată sezonier, posibil ca un refugiu al păstorilor pe timpul toamnei sau al primăverii. O astfel de explicație poate fi justifica atât importanța locului, cât și lipsa urmelor unei populații permanente.
Orice afirmație trebuie însă probată cu dovezi, iar în lipsa lor, fortăreața de la Dmanisis Gora rămâne acoperită de mister.
În ciuda suprafeței uriașe pe care o ocupă, Dmanisis Gora nu este însă nici pe departe cea mai mare așezare din Epoca Bronzului.
Cu „doar” 80 de hectare suprafață, fortăreața caucaziană nu acoperă decât un crâmpei din cei 17,65 kilometri pătrați ai fortificației de la Cornești-Iancuri (situată între Arad și Timișoara), cea mai mare fortăreață din Epoca Bronzului descoperită vreodată în Europa.