Patriarhul Daniel prezintă succint, de Ziua Culturii Naţionale, modalităţi prin care Biserica a susţinut cultura creştină în timpul regimului comunist, aducând un omagiu memoriei tuturor persoanelor care, în acea epocă, au apărat şi promovat valorile credinţei şi culturii creştine în România. „Deşi obligată să îşi desfăşoare activitatea într-un regim politic ostil, Biserica Ortodoxă Română a fost activă în susţinerea spiritualităţii şi culturii româneşti”, se arată într-un comunicat, potrivit news.ro
„În istoria poporului român credinţa în Dumnezeu şi manifestările ei, adică viaţa bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural românesc”, afirmă Patriarhul Daniel de Ziua Culturii Naţionale.
Potrivit acestuia, Biserica Ortodoxă Română a suferit o restrângere fără precedent a structurilor sale, astfel că la începutul anului 1949 existau cinci mitropolii care aveau în total numai 14 episcopii sufragane.
„Confruntată cu interdicţia manifestărilor publice, cu arestarea, persecuţia şi intimidarea constantă a slujitorilor şi a credincioşilor săi, deposedată de bunurile sale, Biserica Ortodoxă Română şi-a menţinut totuşi o anumită libertate, exprimată prin exercitarea cultului în biserici şi prin proiecte culturale creştine esenţiale”, precizează şeful BOR.
Astfel, a fost acordată atenţie învăţământului teologic şi cursurilor misionare pentru clerici.
O altă modalitate de promovare a culturii creştine au constituit-o cursurile de îndrumare misionară pentru preoţi, iniţiate în ianuarie 1949 la Institutul Teologic din Bucureşti.
Cultura teologică românească a fost susţinută în mod substanţial prin revistele teologice şi bisericeşti ca mijloace de informare pastorală şi orientarea spirituală, editate de Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi de editurile centrelor mitropolitane din toată ţara.
La Bucureşti, au apărut în mod constant trei reviste centrale bisericeşti: Biserica Ortodoxă Română, revista Sfântului Sinod, Studii Teologice şi Ortodoxia. Fiecare mitropolie avea o revistă proprie destinată slujitorilor şi credincioşilor săi. Începând cu anul 1971, Patriarhia Română a publicat în limbile engleză şi franceză un buletin de informare intitulat Romanian Orthodox Church. Astfel, în Statele Unite ale Americii, la Detroit, apărea „Credinţa - The Faith”, iar parohia românească din Londra publica revista „Altarul - The Altar” (cu text integral în engleză şi română).
Tipărirea cărţilor de cult a reprezentat un aspect esenţial şi prolific din activitatea Bisericii Ortodoxe Române.
Cultura muzicală creştină a fost susţinută printr-un amplu program de tipărire a cărţilor de muzică bisericească pe dublă notaţie, liniară şi psaltică.
Nenumărate monumente de artă bisericească de pe întreg teritoriul României au beneficiat de programe ample de conservare, restaurare şi punere în valoare, prin cooptarea de către Biserica Ortodoxă a unor arhitecţi de marcă, între care: D. I. Berechet († 1969), Şt. Balş († 1994), G. M. Cantacuzino († 1960), Const. Joja († 1991) ş.a. În anul 1950, Patriarhia Română a înfiinţat Comisia de pictură bisericească cu scopul de a organiza şi îmbunătăţi activitatea Şcolii de pictură bisericească şi de a coordona proiectele privind patrimoniul bisericesc.
În cadrul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a funcţionat atelierul de pictură în email, condus de pictoriţa Otilia Michail-Oteteleşanu, care a realizat icoanele împărăteşti de la Catedrala Patriarhală în tehnica emailului în planuri suprapuse, fragmentate şi demontabile. Patriarhia Română a încurajat şi arta sculpturii în lemn.
Pentru a salva mănăstirile, Patriarhul Justinian Marina a înfiinţat în interiorul acestora numeroase ateliere de creaţie artistică, unde au activat monahi şi monahii care au creat adevărate opere de artă, îmbogăţind astfel patrimoniul cultural creştin românesc.
Cărţi, manuscrise, icoane, obiecte liturgice au fost restaurate şi promovate în circuitul cultural public. După amplele lucrări de restaurare a ansamblului monahal de la Antim, desfăşurate între 1959-1963, s-a deschis în vechea cuhnie primul muzeu al Patriarhiei Române, iar în fostul Palat Sinodal s-a amenajat Biblioteca Sf. Sinod, cea mai reprezentativă colecţie bisericească de carte teologică şi de patrimoniu tipărit din România.
În anul 1988, Patriarhia Română a fost iniţiatoarea realizării de un colectiv format din cei mai cunoscuţi filologi şi teologi români a ediţiei critice a celui mai reprezentativ monument de limbă şi cultură teologică românească: Biblia de la Bucureşti, cu ocazia împlinirii a trei secole de la tipărirea acesteia.
Patriarhia Română a avut şi un serviciu propriu de presă care a înregistrat pe peliculă de film şi clişee fotografice evenimentele importante din viaţa sa.
Ziua Culturii Naţionale este o sărbătoare naţională anuală în România instituită în 2010. Prin legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, cu scopul de a promova activitatea culturală, întreprinderile artistice şi meritele academice. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă şi declarată drept Ziua Culturii Naţionale, întrucât reprezintă data de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu (1850-1889). Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, iar de la naşterea acestuia se împlinesc 175 de ani în 2025.