Planurile Republicii Moldova de a se alătura Uniunii Europene au fost grav afectate duminică, după ce rezultatele referendumului național au indicat că majoritatea votanților s-au pronunțat împotriva aderării. Președinta țării a denunțat acest rezultat, acuzând o intervenție rusă „fără precedent” care a distorsionat voința alegătorilor, scrie POLITICO.
Potrivit cifrelor publicate de Comisia Electorală din Moldova în primele ore ale zilei de luni, 52,4% dintre alegătorii din această ţară est-europeană au votat împotriva planului preşedintelei pro-occidentale Maia Sandu de a adera la Uniunea Europeană până în 2030, faţă de 47,6% care l-au susţinut. Aproximativ 94% din buletinele de vot au fost numărate.
Într-o declaraţie de urgenţă, făcută în momentul în care numărătoarea voturilor depăşise 90%, Maia Sandu a afirmat că „grupuri criminale, care lucrează împreună cu forţe străine”, au folosit „zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă” în încercarea de a menţine Moldova „prinsă în incertitudine şi instabilitate”. Autorităţile ţării, a spus ea, au „dovezi clare” ale „fraudei la o scară fără precedent”, menite să submineze procesul democratic. „Aşteptăm rezultatele finale şi vom răspunde cu decizii ferme”, a promis preşedinta.
Pe măsură ce numărătoarea voturilor se apropia de finalizare, persoane din interiorul campaniei au avertizat că votanţii din diaspora care trăiesc în străinătate, în UE cu precădere, nu au fost încă incluşi în numărătoare. Cu toate acestea, doi oficiali cunoscători ai procesului au vorbit despre îngrijorarea crescândă că va fi un eşec al campaniei pro-UE, scrie POLITICO.
Mai mult de 1,5 milioane de persoane, sau 51% din electorat, au votat în cadrul referendumului naţional - cu mult peste treimea necesară pentru a fi considerat valid. Plebiscitul ar putea modela viitorul geopolitic al Moldovei pentru anii următori. În cadrul alegerilor prezidenţiale simultane, Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, s-a clasat în fruntea listei candidaţilor cu `37% din voturi, după numărarea a 90% din buletinele de vot. Cel mai apropiat rival al său, politicianul pro-Kremlin susţinut de Partidul Socialiştilor, Alexandr Stoianoglo, a ocupat locul al doilea cu 29%.
După ce se pare că nu a reuşit să obţină o majoritate absolută, Sandu se confruntă acum cu Stoianoglo într-un al doilea tur - o perspectivă jenantă pentru actualul preşedinte, care se aştepta să câştige cu o marjă mare, notează POLITICO.
La începutul acestei săptămâni, într-un interviu pentru POLITICO, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei şi şefă a integrării în UE, a declarat că guvernul consideră aderarea la UE drept „existenţială”, având în vedere ameninţările Moscovei. „Nu există niciun plan B” în afară de câştigarea referendumului, a adăugat ea.
„Aşteptarea a fost că va exista o victorie dramatică a preşedintelui în exerciţiu”, a declarat Vlad Lupan, fost ambasador al Republicii Moldova la Naţiunile Unite, luni dimineaţă, după numărarea a peste 90% din voturile de la referendum. „Sondajele de opinie din Republica Moldova sunt celebre ca fiind nesigure, cu o marjă de eroare extrem de mare, şi aceasta este una dintre explicaţiile de astăzi”, a spus Lupan. „Cealaltă este o schemă de cumpărare a alegătorilor de către actorii pro-ruşi. Moldova este o ţară relativ săracă şi un număr de oameni care ar fi votat într-un fel au fost cu siguranţă vizaţi, în special cei cu venituri mai mici”, a spus diplomatul.
Semn rău pentru Georgia
În ultimii ani, Moldova s-a orientat rapid spre Occident, războiul din Ucraina desfăşurându-se chiar peste graniţă. Oficialii au avertizat că serviciile secrete ruse au încercat în mod activ să perturbe referendumul privind aderarea la UE, precum şi alegerile simultane în care preşedinta Sandu încearcă să obţină un al doilea mandat.
„Vedem instrumentele hibride clasice pe care Rusia le foloseşte pentru a influenţa alegerile, dar amploarea este cu adevărat fără precedent”, a declarat Gherasimov. „Asistăm la atacuri hibride asupra instituţiilor publice responsabile pentru servicii critice, precum oficiul poştal şi aeroportul. Vedem cumpărare de voturi. Asistăm la utilizarea procurorilor corupţi locali şi a partidelor politice - acestora li se dau bani pentru a destabiliza situaţia de pe teren”, a detaliat vicepremierul.
În septembrie, consilierul pentru securitate naţională al Moldovei, Stanislav Secrieru, a declarat pentru POLITICO că ţara se confruntă cu un „atac fără precedent” al tacticilor hibride.
Şeful poliţiei din ţară a susţinut ulterior că peste 15 milioane de dolari din fonduri ruseşti au fost direcţionate în conturile bancare a peste 130.000 de cetăţeni moldoveni în perioada premergătoare alegerilor, ca parte a unei scheme evidente de cumpărare a voturilor.
UE a trimis o misiune civilă în Moldova pentru a ajuta la consolidarea rezistenţei împotriva ameninţărilor Rusiei, iar forţele de securitate ucrainene au avertizat că au detectat un complot pentru înlăturarea lui Sandu.
Duminică, au apărut imagini cu mulţimi mari stând la coadă la două secţii de votare din străinătate, în Rusia, oficialii moldoveni avertizând că acestea „au fost create artificial pentru a pune în pericol procesul electoral”.
„Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit Moldova ca un proxy pentru a arăta că Occidentul este un tigru de hârtie şi că Bruxelles-ul nu este un aliat de încredere”, a declarat Ivana Stradner, cercetător la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor din Washington. Succesul aparent al războiului hibrid rusesc, a spus ea, se dovedeşte a fi un semn îngrijorător pentru alegerile critice de săptămâna viitoare din Georgia - o altă ţară candidată la UE în care Moscova încearcă să îşi întărească influenţa.
„Georgia urmăreşte Moldova şi dacă Occidentul eşuează la Chişinău, urmează Tbilisi”, prognozează Stradner.