LGBT, implicarea Republicii Moldova în conflict și problema imigranților ilegali sunt teme care conturează imaginea Uniunii Europene prin prisma dezinformării rusești, care a inundat populația din Republica Moldova în ultimele luni. O ilustrare relevantă a acestei narațiuni este piesa interpretată în română de trei artiști ruși îmbrăcați în costume tradiționale.
Explicația pentru care referendumul pro-european din Republica Moldova a trecut la limită, cu o diferență de circa 12.000 de voturi, în contextul în care se aștepta o victorie la pas a taberei „Da”, are legătură cu campania de dezinformare masivă a Rusiei.
Conform estimărilor autorităților moldovenești, peste 100 de milioane de euro au cheltuit în 2024 pentru a interveni în acest proces. Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, „în ultimele luni, Moscova a alocat milioane de dolari pentru a influența alegerile prezidențiale din Moldova. Estimăm că acești bani au fost direcționați către finanțarea partidelor agreate și răspândirea de dezinformări pe rețelele de socializare”.
Forțele pro-Kremlin au inundat spațiul informațional cu narațiuni anti-UE. Unele vizează direct UE, altele se concentrează pe referendum, iar altele se întreabă dacă guvernul este cu adevărat european.
„Subiecte menite să-i sperie pe alegători și să-i îndepărteze de UE”
„După luni întregi în care și-au desfășurat experimentele de dezinformare, portavocele pro-Kremlin și-au restrâns câmpul de bătaie pe câteva subiecte menite să-i sperie pe alegători și să-i îndepărteze de UE”, se arată într-o analiză a portalului Comisiei Europene – EU vs Disinfo- care combate dezinformarea rusă.
Propaganda rusă nu a ezitat să folosească artiști cunoscuți în această campanie anti-UE. Este vorba despre trei vedete din lumea muzicală rusă, Filip Kirkorov, Nikolay Baskov și Stas Mihailov, care au lansat, cu o săptămână înainte de alegeri și de referendumul pro-european, un videoclip în care cântă în română despre Moldova.
Cei trei interpretează, îmbrăcați în haine tradiționale moldovenești, în limba română, piesa „Inima mea e Moldova”, la comanda Blocului Victorie al lui Ilan Șor, relatează Point.md.
În descriere se spune că în acest fel artiștii „au susținut valorile tradiționale inerente poporului moldovenesc”.
Videoclipul începe cu imagini care înfățișează războiul, marșuri LGBT și revolte ale imigranților, sugerând că toate acestea sunt din UE. Continuă apoi cu priveliști panoramice ale peisajelor moldovenești și conchide că Moldova nu are nevoie de problemele „lor”, de aceea oamenii ar trebui să spună „Nu” UE și să voteze „Nu” la referendum. Videoclipul se încheie cu imagini din „Orheiland” și fraza „Avem nevoie de o Moldovă independentă”.
Aceste narațiuni – Moldova ar fi târâtă în război, UE înseamnă LGBT și Bruxelles-ul vrea să trimită imigranți ilegali în țările candidate – sunt printre cele mai folosite de propaganda rusă pe ultima sută de metri înainte de referendum, arată portalul EU vs Disinfo.
Vin migranții
Un alt exemplu de campanie anti-UE este modul în care a fost interpretat incidentul cu un avion care zbura din Alger către Ucraina și care a aterizat pe un mic aeroport din nordul Moldovei pentru mentenanță. Propaganda rusă a susținut că 100 de oameni din Algeria au fost aduși în Moldova. Videoclipul inițial a atras aproape 30 000 de reacții pe Tik Tok.
Un articol publicat de The Sunday Times cu privire la discuțiile de la Bruxelles legate de așa-zisele lagăre de deportare pentru migranți, în care a fost menționată și Moldova, a devenit un alt subiect fierbinte pentru canalele de dezinformare rusă, care au arătat că țara va fi inundată de imigranți ilegali deportați din UE. Autoritățile de la Chișinău au declarat că nu există discuții despre așa ceva și nu ar accepta o asemenea idee.
Un interviu al ambasadorului UE în Republica Moldova în care se discuta despre vânzarea de terenuri către străini după aderarea la UE, fapt folosit intens de propaganda rusă în 700 de articole pe diferite platforme în care se sugera că vin bogații Europei să cumpere țara.
Știri false în funcție de limba vorbită
Propaganda rusă adaptează narativele în funcție de diferite tipuri de public. Astfel, pentru vorbitorii de limbă rusă, campania de dezinformare se concentrează pe situația din Transnistria și Găgăuzia. Guvernul Sandu ar putea ajuta Ucraina să atace regiunea transnistreană, se arată într-o știre. Alta afirmă că Moldova s-ar putea alătura UE și Ucrainei în a ataca Transnistria.
„Alte canale cu legături cu Kremlinul au dus mai departe aceste eforturi de a stârni teama, remarcând disponibilitatea Rusiei de a servi ca un facilitator diplomatic între guvernul Republicii Moldova și autoritățile transnistrene de facto”, arată EU vs Disinfo.
Și Găgăuzia a fost transformată într-un instrument de polarizare a societății moldovenești, inclusiv prin afirmații potrivit cărora guvernul moldovean suprimă libertatea de exprimare, amendând o societate de televiziune găgăuză pro-Kremlin pentru răspândirea de dezinformări.
Luni întregi, s-a scris că Moldova s-ar pregăti să găzduiască avioane de luptă F-16 pentru Ucraina. În septembrie, MAE rus a reiterat această „îngrijorare”, deși Chișinăul a negat o astfel de posibilitate.
De cealaltă parte, vorbitorii de limba română sunt mai expuși unor narative care nasc temeri cu privire la politicile liberale ale UE, influența occidentală dăunătoare și valorile occidentale care le sunt „impuse” moldovenilor. Biserica Ortodoxă Rusă ar fi interzisă de UE în Moldova, conform unei știri publicate și promovate de propaganda rusă.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a ajuns la un nivel atât de jos al dezinformării încât a zis că vor „veni să le schimbe băieții în fete și fetele în băieți” încă din prima săptămână a campaniei electorale. Zaharova stătea lângă reprezentanți de seamă ai lui Ilan Șor.
Propagandă prin intermediul preoților
Dezinformarea s-a făcut și prin intermediul preoților. Presa din Moldova a scris, în ultima lună, că circa 500 de preoți din Moldova au mers în pelerinaj în Rusia. În același timp, cel puțin 20 de preoți sunt cercetați pentru că ar fi primit bani de la Ilan Șor, printr-o bancă rusească sancționată de SUA și de UE.
Mass-media independentă a relatat despre unii preoți care fac campanie împotriva UE în biserici. Unul dintre motivele invocate este că „din cauza valorilor UE, există deja toalete unice pentru băieți și fete în unele școli din Chișinău”. Un alt preot a explicat că „democrația” vine de la „demonic” și, în timp ce Europei îi lipsesc valorile, Guvernul importă doar lucrurile rele din UE.
Dezinformarea rusă a mers până la a trimite funcționarilor publici moldoveni scrisori false cu însemnele Comisiei Europene și ale misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova. Aceștia au fost „informați” cu privire la necesitatea de a învăța limba engleză și de a afișa steaguri LGBT în instituțiile lor. Angajații Ministerului Agriculturii au aflat că fermierilor li s-a „refuzat” ajutorul solicitat și scrisoarea falsă din partea misiunii de parteneriat a UE în Moldova i-a îndemnat pe moldoveni să lupte în Ucraina, arată EU vs Disinfo.
Ioan Hosu: „s-a votat sub imperiul fricii”
Sociologul Ioan Hosu, profesor la UBB, este de părere că Republica Moldova face obiectul influenței și dezinformării ruse de mulți ani, de când vorbim despre Transnistria.
„Cred că vorbim aici despre un proces care se desfășoară constant, dar perioadele de confruntare electorală îl fac mai vizibil”, explică sociologul.
Atitudinea unei părți a moldovenilor față de UE respectiv Rusia nu are la bază doar dezinformarea și conținutul prezentat la televiziuni, în presa scrisă și în social media.
„Nu doar componenta de media pe care o urmărim noi e importantă. În Republica Moldova e o infrastructură creată de URSS care nu a fost niciodată dislocată în întregime. Nu doar influența TV-ului și social media creează această atitudine anti-europeană ci pur și simplu există rețele de afaceri, comunitare, lideri de opinie, lideri economici, oameni cu afaceri cu Rusia. Cred că e o întreagă infrastructură și de aia lucrurile se mișcă în felul acesta și ni se pare că rezultatul a fost tragic. Eu cred că și accesul la resursele rusești menține atitudinea aceasta”, a explicat Hosu.
Populația din Moldova e împărțită în două direcții: o parte este îndreptată spre Occident, cealaltă o vedem orientându-se către Rusia, către Moscova, cu afaceri, cu locul de muncă sezonieră, spune sociologul, potrivit aadevarul.ro.
În ceea ce privește narațiunile de dezinformare, Hosu subliniază că pe lângă problema LGBT și a imogranților, importante au fost știrile false privind agricultura în UE. „Agricultura încă e o activitate din care trăiesc foarte mulți oameni și atunci o periclitare a acesteia generează frici și spaime. Știrile cu impact au fost acelea care au arătat că fermele vor fi închise de UE, agricultorii nu vor avea unde să-și vândă produsele, se vor închide afaceri din domeniu. Faptul că vor putea străinii să cumpere pământ în Moldova a speriat pe unii”, spune Hosu.
Mai ales în comunitățile rurale ideea de străin sperie. „Chiar și în România, în afara marilor orașe, străinii nu sunt văzut cu ochi buni”, explică profesorul.
O altă temă importantă este cea cu minoritățile sexuale și cu atentatul la valorile tradiționale și la lumea și la familia tradițională, precizează Hosu. „Discuțiile nu s-au purtat despre valorile europene, despre democratizarea, ci s-a pus accentul pe aceste spaime imediate, care afectează viața de zi cu zi imediată”, explică profesorul.
În plus, dacă din Rusia vin promisiuni de gaz ieftin și resurse, în UE prosperitatea vine cu reguli cu reforme, poate dureroase, cu o disciplină și o structură care sperie pe muți.
Concluzia lui Hosu este că cei care au votat „NU” au votat sub imperiu fricii, a spaimelor create de propaganda rusă.