La Sofia și București, șampania este deja pusă la rece. La sfârșitul săptămânii viitoare - probabil pe 22 noiembrie - ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) se va deplasa la Budapesta și se va întâlni cu miniștrii de interne din Bulgaria și România, Atanas Ilkow și Cătălin Predoiu. Ridicarea blocadei Schengen urmează apoi să fie făcută publică sub președinția ungară a Consiliului UE, notează publicația austriacă Der Standard.
Reuniunea de la Budapesta este descrisă de Ministerul de Interne drept „următorul pas” către aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Decizia propriu-zisă urmează să fie luată la următorul Consiliu al miniștrilor de interne din UE, care va avea loc pe 12 și 13 decembrie. Dar Austria a dat în sfârșit undă verde după ce a fost singurul stat UE care a blocat prin veto aderarea celor două state din sud-estul Europei timp de doi ani.
Karner a fost deja de acord, în martie, să extindă accesul fără vize Schengen la aeroporturile din România și Bulgaria începând din aprilie. Ministerul de Interne subliniază acum că atât România, cât și Bulgaria au răspuns „cererilor și preocupărilor Austriei” în ultimele luni. Situația s-a îmbunătățit semnificativ.
La Viena, oamenii sunt deosebit de mulțumiți de faptul că autoritățile bulgare și române iau înapoi mult mai mulți solicitanți de azil care au intrat în UE în acest mod și au ajuns ulterior în Austria în temeiul Regulamentului Dublin.
Sunt necesare angajamente suplimentare
Reuniunea de la Budapesta se referă acum la un „pachet complet”. Este important să se ia angajamente suplimentare pentru a se asigura protecția frontierelor externe Schengen și combaterea traficului de persoane. Agenția UE pentru protecția frontierelor Frontex a anunțat că își va tripla forțele în Bulgaria. Extinderea tehnică a frontierelor externe - de exemplu cu detectoare de mișcare, camere cu termoviziune, detectoare, nave de patrulare și vehicule de teren - este sprijinită de Comisia Europeană cu 130 de milioane de euro.
Ministrul de interne Karner a declarat: „Veto-ul a fost și este important. Numărul migranților ilegali care traversează aceste țări scade masiv. Acest lucru înseamnă că suntem pe drumul cel bun, dar nu am ajuns încă la capătul lui. Preocupările și cererile noastre de a combate traficul de persoane și migrația ilegală sunt acum luate în serios. Vom continua în mod consecvent pe această cale.”
Scăderea numărului de treceri ale frontierei este decisivă
Factorul decisiv în renunțarea Austriei la dreptul de veto este scăderea cu 30% a trecerilor ilegale ale frontierelor în UE. Migrația către UE prin Balcani, în special, a scăzut brusc - cu 62%, potrivit Ministerului de Interne. În septembrie și octombrie, au avut loc doar 2 000 de arestări la frontiera de est a Austriei - în 2023 au fost 11 250, iar în 2022 au fost 28 000.
De asemenea, numărul cererilor de azil din partea migranților care au intrat în UE prin Bulgaria și au ajuns ulterior în Austria a scăzut cu peste 40%, iar în cazul României cu peste 70%.
Dar presiunea din partea altor state UE este, de asemenea, esențială. Austria a fost deja izolată în noiembrie 2022, cu refuzul său complet surprinzător. Partidul Popular European (PPE), din care face parte ÖVP, s-a pronunțat de atunci în mod repetat în favoarea „aderării cât mai rapide”. În octombrie, ministrul de finanțe Magnus Brunner (ÖVP) a provocat în cele din urmă o surpriză: în jurul candidaturii sale în calitate de comisar european pentru migrație, el a pledat pentru includerea completă a Bulgariei și a României în spațiul Schengen - contrar liniei guvernului anterior de la Viena.
Relațiile s-au deteriorat
Ca urmare a veto-ului, relațiile Austriei cu Bulgaria și România s-au deteriorat, de asemenea, începând cu 2022. Românii au boicotat companiile austriece, iar în sucursalele băncilor austriece au apărut pancarte anti-austriece. Bucureștiul a amenințat chiar că va contesta veto-ul Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a cere compensații financiare. Pentru România, aderarea la spațiul Schengen la frontierele terestre este deosebit de importantă din motive economice, deoarece mulți transportatori au pierdut până acum mult timp și bani la frontieră.
Pe 24 noiembrie, la două zile după reuniunea de la Budapesta, în România va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de alegerile parlamentare o săptămână mai târziu. Da-ul austriac pentru aderarea la Schengen este astfel și un fel de cadou de campanie electorală pentru guvernul de la București, mai notează publicația austriacă.