Deși peste jumătate dintre români locuiesc în orașe, majoritatea în apartamente de bloc, aceștia nu pot beneficia direct de energia produsă de panourile fotovoltaice instalate pe clădirile în care trăiesc. Sistemul actual nu le permite utilizarea personală a energiei regenerabile colectate chiar de pe acoperișul propriei locuințe.
În opinia specialiștilor în domeniul energiei verde, tehnologia există, soluțiile există, dar problema este cadrul legislativ și accesul real la piață. Românii care locuiesc la blocuri pot, teoretic, să instaleze panouri fotovoltaice – fie pe acoperișul blocului, fie în proximitate – însă în practică întâmpină numeroase bariere: juridice, administrative și financiare.
„Teoretic românii care locuiesc la bloc ar putea să folosească energie verde pentru că tehnologie există. Ar trebui să poată să stocheze în baterie atunci când prețul este mic pe bursă și să consume, aceasta fiind o primă măsură care nu presupune complicații. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea legală să participe cu prosumare de la distanță. Este nevoie de legislație suplimentară, care să permită consumatorilor mari și mici, inclusiv celor de la bloc, să poată participa corect în piața energiei. Stocare și echilibrare poți face cu o baterie și într-un apartament. Dacă tot vara la prânz energia se vinde pe minus, cei care stau într-un apartament ar trebui să o poată cumpăra și stoca în propria baterie și să o folosească seara când prețurile pe bursă ating valori exorbitante.
Însă într-o țară cu peste 12 milioane de persoane care locuiesc în mediul urban, tranziția energetică nu va fi completă fără includerea orașelor. Soarele nu face diferențe între case și blocuri – doar legislația o face. Iar dacă vrem un viitor energetic sustenabil, trebuie să oferim tuturor românilor șansa să devină parte din el”, a declarat pentru „Adevărul” Albert Soare, fondator Kilowat, companie de sisteme fotovoltaice și alte soluții pentru energie verde.
Prosumatori urbani: un potențial nevalorificat
În România există deja zeci de mii de prosumatori, dar majoritatea sunt în zone rurale sau la case. Orașele, unde locuiește peste 50% din populație, rămân în urmă, în ciuda faptului că blocurile oferă o suprafață generoasă de acoperișuri care pot fi valorificate pentru producție de energie.
O soluție modernă, testată deja în alte țări, este autoconsumul colectiv – prin care mai mulți locatari dintr-un bloc sau cartier își instalează în comun panouri și își împart energia produsă.
O altă idee aflată în discuție, dar neimplementată, este conceptul de prosumator de la distanță. Adică un cetățean care, deși locuiește la bloc, instalează panouri fotovoltaice pe un teren propriu sau în altă locație aflată în aceeași rețea electrică, și care poate injecta energie în sistem și să o compenseze în consumul propriu.
Potrivit expertului, tehnologia în momentul de față permite eficient descentralizarea tuturor surselor de producție, dar și a surselor de stocare. Totodată, românii au apetit pentru a produce energie proprie și a o folosi. Însă statul trebuie să decidă cât de mult vrea să implice populația în producția de energie.
„Dacă vor avea posibilitatea, oamenii o vor face, așa cum au făcut-o prosumatorii care anul trecut au scăpat România de blackout. Doar cadrul legislativ decide acest lucru. Iar dacă se oferă cadrul legislativ necesar, cu siguranță în 2-3 ani un sfert din gospodăriile din România vor avea baterii și vor rezolva mare parte din problema de echilibrare și de stocare, dar trebuie să aibă acces la piața liberalizată în mod corect”, a declarat Albert Soare pentru „Adevărul”.
Într-un context în care energia devine tot mai scumpă și mai volatilă, accesul la producție proprie, stocare și participare în piață nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept.
Cum reușesc alte țări să aducă energia solară pe acoperișurile blocurilor
Germania este unul dintre cele mai bune exemple. Aici există conceptul de „Mieterstrom” („electricitate pentru chiriași”), un model prin care proprietarii de blocuri instalează panouri fotovoltaice pe acoperiș și vând energia locatarilor la un preț mai mic decât cel al pieței. Statul oferă subvenții pentru astfel de proiecte, iar contractele sunt reglementate clar. Astfel, locatarii beneficiază de energie verde fără a investi direct în echipamente.
Franța sprijină cooperativele energetice, în care locuitorii unui bloc sau ai unui cartier pot finanța împreună un sistem fotovoltaic și își împart energia produsă. Aceste cooperative pot vinde surplusul în rețea și împărți câștigurile între membri. Legea franceză recunoaște „comunitățile energetice” și le oferă acces la rețele și tarife reglementate.
Olanda a implementat conceptul de „Zonă solară partajată” (shared solar), în care mai multe blocuri sau locuințe urbane contribuie financiar la o instalație solară comună – de exemplu, pe un depozit sau pe un teren liber. Fiecare participant primește un procent din energia produsă, scăzându-și astfel factura lunară, scrie adevarul.ro.
Italia oferă un cadru clar pentru „condominii solari”. Aici, asociațiile de proprietari pot accesa fonduri nerambursabile pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe blocuri și pot distribui energia între apartamente pe baza cotelor de participare. Aceste inițiative sunt încurajate prin deduceri fiscale de până la 110% din investiție (Superbonus 110).
În opinia specialistului, jucătorii din industrie sunt responsabili pentru a ridica nivelul dezbaterilor și pentru a comunica despre soluții reale. Pentru ca tranziția la energie verde să fie făcută repede și eficient, este esențială identificarea unor variante viabile pentru cei care locuiesc la bloc, dar și educarea populației pentru a înțelege importanța surselor alternative.