Ministrul Finanțelor reacționează după ce Consiliul ECOFIN a aprobat investiții record pentru România. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, afirmă că România a primit ”un semnal de încredere” din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie, iar încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă.
”Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu”, a punctat el. Totodată, România a primit recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Ministerul Finanţelor Publice, recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc, marţi, la Bruxelles.
La reuniune au mai fost adoptate recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 de state membre. În cazul României, care a fost reprezentată la reuniune de Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al Finanţelor, s-a considerat că sunt îndeplinite cerinţele din Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263) şi au fost acceptate calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum şi reformele şi investiţiile propuse.
”România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic şi geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanţă şi să îl implementăm în aşa fel încât să asigurăm o creştere economică durabilă, precum şi reformele şi investiţiile necesare”, a declarat Tánczos Barna.
El a explicat că planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României, într-un context în care ţara continuă să fie pe primele locuri în UE ca nivel al investiţiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.
În afara României, alte patru state membre - Franţa, Spania, Italia şi Finlanda - au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani.
Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandările adresate Belgiei, Franţei, Italiei, Maltei, Poloniei, României şi Slovaciei vizează stabilirea unui termen de maximum şase luni pentru luarea de măsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv şi a unei traiectorii corective prin care deficitul să ajungă şi să fie menţinut sub valoarea de referinţă. România a primit recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030) şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea şi reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, ministrul român al Finanţelor a subliniat susţinerea fermă pentru măsuri cât mai ample, în particular în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să fie încurajată competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.
Pe agenda reuniunii ECOFIN s-au mai aflat stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, priorităţile preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 şi adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Greciei, Ciprului şi Spaniei.