Soluția la eliminarea bacteriilor rezistente la antibiotice ar putea sta chiar în alimentația noastră. O proteină descoperită în sângele stridiilor australiene ar putea ajuta în lupta împotriva superbacteriilor rezistente la antibiotice, potrivit unui studiu, informează Xinhua. Într-un nou studiu publicat marţi, o echipă de la Southern Cross University (SCU) din Australia a descoperit că o proteină din sângele stridiei de stâncă din Sydney este capabilă să ucidă bacteriile, precum şi să sporească eficacitatea unor antibiotice împotriva unei serii de bacterii.
În testele de laborator, s-a constatat că proteina era eficientă în uciderea Streptococcus pneumoniae şi Streptococcus pyogenes, bacteriile care cauzează pneumonie, respectiv faringită streptococică.
Atunci când a fost utilizată împreună cu antibioticele, proteina le-a făcut pe acestea din urmă să devină de două până la 32 de ori mai eficiente în uciderea bacteriilor Staphylococcus aureus şi Pseudomonas aeruginosa.
Cercetătorii au declarat că studiul susţine potenţiala utilizare a produselor naturale din stridii pentru tratarea infecţiilor bacteriene. Ei au constatat că proteina nu este toxică pentru celulele umane, indicând faptul că ar trebui să fie posibilă optimizarea unui antibiotic sigur şi eficient din sângele de stridie.
Superbacteriile rezistente la antimicrobiene (AMR), precum şi bacteriile, virusurile, ciupercile şi paraziţii care nu mai răspund la antibioticele concepute pentru a le ucide, au fost identificate ca o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice globale.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, infecţiile care au dezvoltat AMR pot fi dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă, de invaliditate şi de deces. Echipa de cercetare a descoperit că proteina stridiilor poate ucide agenţii patogeni bacterieni din biofilme, comunităţi de organisme care se lipesc între ele, permiţându-le să evite antibioticele şi sistemul imunitar uman.
"S-a constatat că proteinele din hemolimfa stridiilor împiedică formarea biofilmelor şi perturbă biofilmele, astfel încât bacteriile rămân disponibile pentru expunerea la antibiotice în doze mai mici", a declarat coautoarea studiului Kirsten Benkendorff, de la Facultatea de Ştiinţe şi Inginerie din cadrul SCU.
Ea a spus că descoperirea le oferă o mare oportunitate cercetătorilor şi industriilor de acvacultură şi farmaceutică de a colabora la dezvoltarea unui nou antibiotic.