România a intrat total în Spațiul Schengen. 40 de puncte vamale terestre se desființează

Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră. Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen.

Practic, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării.

Punctele de trecere a frontierei unde e eliminat controlul începând cu 1 ianuarie 2025

La frontiera româno-bulgară:

11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele

3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat

7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet.

La frontiera româno-ungară:

12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad

5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen

Transportatorii primesc cea mai bună veste, pentru că nu vor mai fi nevoiţi să aştepte zile în vamă, aspect care le va reduce costurile şi va face transportatorii români mai competitivi. „Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor veni în România pe cale terestră“. Pentru industrie, reducerea de costuri a transporturilor în Vest înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.

Este o veste foarte bună intrarea cu frontierele terestre în spaţiul Schengen, atât pentru business, economie, cât şi pentru turişti sau pentru românii care călătoresc, au spus oamenii de business şi analiştii financiari consultaţi de ZF.

Zilele de aşteptare la vama Schengen pentru transportatorii români vor dispărea, iar acest lucru înseamnă o reducere semnificativă a costurilor şi o creştere a eficienţei.

Cu borna Schengen atinsă, care înseamnă că persoanele şi mărfurile vor circula liber pe toate căile, mai rămâne intrarea în zona euro în materie de integrare europeană.

Pentru industria României, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, înseamnă de asemenea o scădere a costurilor, care este un factor în plus pentru investiţii în România, din moment ce piaţa vestică, o piaţă cu putere de cumpărare mare, vânată de toţi investitorii, devine mai uşor de accesat.

„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Intrarea în Schengen reprezintă un pas înainte pentru industria transporturilor din România, ce va aduce multiple avantaje strategice. În prezent, la un voiaj de patru sau cinci zile unele camioane pierd în prezent şi o zi din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi câteva ore la vama Nădlac cu Ungaria, potrivit jucătorilor din piaţă, dar au fost şi cazuri în care camioanele au stat şi câteva zile.

Economia României este trasă în jos de exportul net, pentru că importurile sunt mai mari decât exporturile, iar consumul intern este alimentat de bunuri din afară.

Transporturile au înregistrat însă, an de an, excedent comercial şi au mai redus din dezechilibrul comercial, care, la rândul lui, pune presiune pe moneda naţională.

Excedentul din transporturi ar putea creşte faţă de circa 6 mld. euro anul trecut, în condiţiile în care camioanele nu vor mai aştepta zeci de ore să treacă vama.

Ce spune ministrul de Interne

„Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semni­ficativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră“, a spus pentru ZF Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp, cu afaceri de 118 mil. euro anul trecut. Compania s-a concentrat pe transportul de autovehicule, avea contracte cu Pirelli, Michelin, Samsung, LKW Walter, dar transporta inclusiv pentru Mercedes Benz, pe lângă maşinile Dacia de la Mioveni, dar şi autovehicule Peuget şi Citroen pentru Trust Motors, potrivit ultimelor date. Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competi­tivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată, a mai precizat el.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în noaptea de marţi spre miercuri, la evenimentul organizat cu ocazia intrării României în Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre, că ”prin intrarea în Spaţiul Schengen, integrarea în Uniunea Europeană a României este deplină şi irevocabilă”. Predoiu a declarat că prin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen se demonstrează că Uniunea Europeană ”rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor”.

România şi Bulgaria au intrat în Spaţiul Schengen cu graniţele terestre, la miezul nopţii de marţi spre miercuri, evenimentul fiind marcat la punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu-Ruse de către miniştrii de Interne român şi bulgar, Cătălin Predoiu şi Atanas Ilkov, relatează news.ro

Cei doi miniştri au ridicat împreună bariera dintre cele două ţări, momentul desfăşurându-se în acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.

”Este cu adevărat un moment istoric, este un moment plin de semnificaţii politice, dar şi cu consecinţe practice deosebite pentru fiecare cetăţean român, pentru companiile româneşti şi cele bulgare, pentru companiile care operează în cele două ţări, pentru ţările noastre şi pentru Europa. România şi Bulgaria au dus la bun sfârşit nu numai un proiect de ţară, ci şi un proiect european important”, a afirmat ministrul român al Afacerilor Interne, cu câteva minute înainte de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre.

El a precizat că prin aderarea celor două state s-a demonstrat că Uniunea Europeană ”rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor”.

”Prin intrarea în spaţiul Schengen, integrarea în Uniunea Europeană a României este deplină şi irevocabilă, este un act de prezent, dar este şi un act încărcat de viitor pentru ţările şi popoarele noastre. În destinul fiecărei naţiuni şi al fiecărei ţări există momente de umbră, dar şi momente pline de strălucire. Astăzi, acum trăim un moment încărcat de lumină”, a subliniat Cătălin Predoiu.

Ministrul de Interne a mulţumit celor care au lucrat la aderarea ţării la Spaţiul Schengen, el spunând că ”înainte de orice este un succes al cetăţenilor români”.

”România, cetăţenii români, prin instituţiile statului au demonstrat, în acest proiect, că ştiu să lucreze împreună, că ştiu să coopereze dincolo de orice diferenţe politice, că ştiu să-şi atingă un obiectiv, că ştiu să demonstreze că suntem un stat membru al Uniunii Europene în deplinătatea capacităţii de exprimare politică”, a afirmat Predoiu.

Ministrul bulgar de Interne,  Atanas Ilkov, a afirmat, la ceremonia organizată la graniţă, că aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen reprezintă ”un succes”, după 17 ani în care ambele state au lucrat la acest proiect.

”Este un moment istoric pe care l-am reuşit împreună de-a lungul anilor în care am lucrat pentru acest ţel. Multumesc special domnului ministru Predoiu pentru eforturile pe care le-a depus ca să ajungem la rezultatul pe care îl avem în acest moment. Între cele două instituţii a existat de-a lungul timpului mai mult decât o încredere instituţională, un parteneriat”, a spus Atanas Ilkov.

Se elimină 40 de puncte vamale de control terestru