Un cablu submarin care transporta date între Suedia și Letonia a fost avariat duminică, cel mai probabil ca urmare a unei forțe externe, a acuzat Letonia.
Acesta este doar cel mai recent dintr-o serie de incidente de la sfârșitul anului 2022 care au provocat daune infrastructurii europene care traversează fundul Mării Baltice - conducte care transportă gaze naturale și cabluri care transportă energie electrică sau date, informează CNN într-o analiză.
Astfel de incidente au devenit mai frecvente în ultimii ani, ridicând suspiciuni că sunt rezultatul sabotajului și declanșând o avalanșă de investigații ale oficialilor europeni.
Până în prezent, impactul asupra fluxurilor de gaze naturale, electricitate și date din Europa a fost destul de limitat. Dar un atac concertat asupra cablurilor de date ar putea paraliza rețelele de comunicații ale multor țări, punând în pericol operațiile din spitale, răspunsurile poliției și multe altele.
Rusia a negat acuzațiile de implicare
Dacă Rusia este într-adevăr de vină pentru unele dintre incidente, acestea sunt modul Moscovei de a-și arăta puterea de a perturba infrastructura europeană, a declarat Sophia Besch, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace. Este "despre intimidare, subminarea hotărârii, crearea unui sentiment general de frică și instabilitate în populații și arătarea că pot face ceva", a declarat ea pentru CNN.
Săptămâna trecută, ambasada Rusiei la Londra a declarat că NATO – o alianță defensivă între țările nord-americane și europene – folosește "pretextul fictiv al "amenințării rusești" pentru a-și întări prezența navală și aeriană în Marea Baltică.
Declarația a urmat unui anunț al NATO privind o nouă misiune de consolidare a protecției infrastructurii critice din Marea Baltică. Ca parte a acestei misiuni, alianța a desfășurat drone submarine.
Indiferent dacă daunele au fost accidentale sau intenționate, incidentele au expus una dintre vulnerabilitățile Europei, semnalând, în cuvintele unui expert, "o nouă frontieră" în securitatea sa. Europa este "într-o măsură semnificativă dependentă de acest tip de infrastructură", a declarat Georg Zachmann, cercetător senior la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, adăugând că consideră situația actuală "foarte îngrijorătoare".
Incidentele
Primul incident major a avut loc la sfârșitul anului 2022, la câteva luni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei. O serie de explozii au zguduit gazoductul Nord Stream 1 care livra gaze rusești către Europa, precum și Nord Stream 2. Niciuna dintre conducte nu transporta gaz în momentul exploziilor, deși încă țineau combustibilul sub presiune.
Anchetatorii au găsit dovezi ale explozibililor, ceea ce i-a determinat pe procurorii suedezi să concluzioneze că exploziile au fost cauzate de un act de sabotaj. Iar în august anul trecut, autoritățile germane au emis un mandat internațional de arestare pentru un bărbat ucrainean suspectat de comiterea exploziilor.
Oricine a fost în spatele exploziilor, Besch de la Carnegie Endowment for International Peace a spus că acestea au fost un "semnal de alarmă" pentru Europa. "De atunci, europenii au investit în propria securitate în subacvață", a remarcat ea.
Al doilea incident a avut loc în octombrie 2023, când o conductă de gaze naturale între Finlanda și Estonia, numită Balticconnector, a început să se scurgă.
Apoi, în noiembrie anul trecut, două cabluri submarine de internet – unul care leagă Suedia și Lituania, iar celălalt Finlanda și Germania – au fost tăiate. Într-o declarație comună, miniștrii de externe ai Finlandei și Germaniei au declarat că incidentul "ridică imediat suspiciuni de daune intenționate", adăugând că securitatea europeană este amenințată de "războiul hibrid al actorilor rău intenționați".
Câteva săptămâni mai târziu, în ziua de Crăciun, un cablu de alimentare care leagă Finlanda și Estonia se strica. A doua zi, autoritățile finlandeze au urcat la bord și au reținut Eagle S – un petrolier care transporta petrol din Rusia în Turcia – sub suspiciunea că a deteriorat cablul trăgând ancora.
Cine este responsabil?
Atribuirea vinei pentru fiecare incident este o sarcină dificilă, încărcată diplomatic.
În septembrie, doi oficiali americani au declarat pentru CNN că Statele Unite au detectat o activitate militară rusă crescută în jurul cablurilor submarine cheie.
Dar dovezile concrete care implică Moscova sunt greu de găsit, iar oficialii americani familiarizați cu o evaluare inițială a incidentului din noiembrie din Marea Baltică au declarat pentru CNN la acea vreme că nu există "indicii de activitate nefastă" care să implice cele două cabluri de internet tăiate.
"Provocarea este că multe dintre acestea pot fi înfășurate în ceea ce s-ar putea descrie ca o negare plauzibilă – unii oameni ar numi-o negare neplauzibilă", a declarat Nick Childs, cercetător senior pentru forțele navale și securitatea maritimă la Institutul Internațional pentru Studii Strategice. El a adăugat că Marea Baltică este o "cale navigabilă foarte aglomerată", ceea ce face dificilă atât identificarea, cât și dovedirea activității suspecte. Cu toate acestea, a spus el, "o mulțime de degete arată spre Rusia" pentru unele dintre incidente.
Unii indică în mod special așa-numita "flotă din umbră" a Rusiei – petroliere îmbătrânite, multe cu structuri de proprietate opace, care transportă petrol rusesc pentru export pentru a evita sancțiunile occidentale.
Dovilė Šakalienė, ministrul lituanian al apărării, a declarat pentru CNN într-un interviu săptămâna trecută că această flotă din umbră "ne taie cablurile electrice... tăierea cablurilor noastre de date... tăierea conductelor" și că daunele au fost probabil deliberate.
"Dacă se întâmplă ceva o dată, este un accident. Dacă se întâmplă ceva de două ori, este o coincidență. Dar, dacă este de trei ori sau mai mult, cred că tot bunul nostru simț țipă la noi: Bună ziua, serios?", a spus ea.
Care este efectul?
Besch, de la Carnegie Endowment for International Peace, notează că infrastructura de cablu a Europei are niveluri ridicate de "redundanță", ceea ce înseamnă că, atunci când un cablu se defectează, orice transportă poate fi redirecționat prin altul.
Cu toate acestea, unele insule din apropierea Scoției și Norvegiei sunt mai vulnerabile, a spus ea. "Există doar unul sau două cabluri – dacă le tai, ai o problemă."
Reparațiile la rețelele submarine pot fi, de asemenea, costisitoare și pot dura luni de zile.
Chiar și micile întreruperi ar putea afecta cumpărăturile online și livrările la domiciliu și ar putea refuza zeci de mii de oameni accesul la emisiunile și filmele lor preferate.
"Protejarea infrastructurii noastre este de cea mai mare importanță", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul acestei luni.
Acest lucru este "crucial" atât pentru aprovizionarea cu energie – fie că este vorba de cabluri electrice sau conducte – cât și pentru traficul de internet, a spus el, menționând că peste 95% din acest trafic la nivel global este transportat prin cabluri submarine.