Cota unică de impozitare ar urma să fie menţinută în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, contribuţia la Pilonul 2 de pensii va creşte la 6%, iar în 2025 veniturile publice sunt estimate să se majoreze cu 1,1% din PIB (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor), conform Programului de guvernare propus de coaliţia PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Documentul prevede actualizarea redevenţelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licenţă de exploatare operatorilor economici, operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi asigurarea încasării de accize şi redevenţe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027.
Alte puncte vizează operaţionalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăţilor supuse impozitului pe proprietate, reducerea taxării activităţilor independente, menţinerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, dar şi creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de pensii de la 4,75% la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei., conform Agerpres.Totodată, contribuţia CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulţi copii în întreţinere ar urma să fie redusă la jumătate şi va fi reformată politica fiscală în privinţa impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acţiuni către angajaţi, "ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaţilor".
Programul de guvernare mai prevede reducerea etapizată a taxelor şi impozitelor pe muncă: reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii (cu menţinerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim) şi scutirea de la plata CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani.Pe partea de reforme privind bugetarea bazată pe politici publice şi rezultate, programul propune transparenţă în alocarea cheltuielilor publice, analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe şi politici publice şi pe ordonatori, implementarea bugetării verzi.
Alte obiective sunt: programe pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale ţării şi între judeţele din interiorul regiunilor de dezvoltare; programarea bugetară fundamentată pe studii de impact şi un sistem de indicatori de performanţă ai programelor de politici publice bugetate; implementarea sistemului digitalizat pentru elaborarea şi analiza sistemului bugetar; plan bugetar multianual, acesta fiind şi un instrument de atragere a investiţiilor.Pentru stoparea risipei banului public, reformele vizează reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare, analiza eficienţei cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice, raţionalizarea "cheltuielilor nejustificate, iraţionale, neeconomicoase", extinderea achiziţiilor centralizate, crearea unei baze de date şi instituirea unui mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice, eficientizarea sistemului de achiziţii publice şi a standardelor de cost.
Programul de guvernare mai prevede un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice, comasarea instituţiilor cu atribuţii suprapuse sau similare, o gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice şi optimizarea resurselor, asigurând o administraţie publică mai performantă etc.
În ceea ce priveşte administrarea sistemului de impozite şi taxe, se au în vedere reforme privind creşterea colectării veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale, modernizarea ANAF prin digitalizare şi perfecţionarea resursei umane, măsuri eficiente pentru cel puţin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene), creşterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează, introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanţele acestuia faţă de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele şi impozitele plătite la zi.
Referitor la managementul companiilor de stat, documentul prevede asigurarea profesionalizării şi independenţei managementului, creşterea performanţelor economice şi a veniturilor generate de acestea, îmbunătăţirea legislaţiei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, consolidarea rolului Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice în politica de guvernanţă corporativă, implementarea generalizată a contractelor de performanţă în întreprinderile publice, introducerea normativelor de cheltuieli şi gestionarea adecvată a cheltuielilor de capital, reducerea risipei în companiile de stat prin eliminarea excepţiilor din Legea nr. 296/2023 (companii listate) şi reducerea cheltuielilor cu minimum 15%, cu excepţia cheltuielilor de investiţii.
Pentru consolidarea fiscal bugetară, reformele vor viza ajungerea la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu, respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete, îndeplinirea angajamentului de creştere a colectării veniturilor bugetare şi reducerii evaziunii fiscale, reducerea numărului de ministere şi agenţii, reducerea numărului de secretari de stat etc.