Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politicea Universității din București și doctor în Drept, contrazice teoria conform căreia pentru scoaterea din țară a tezaurului dacic ar fi fost nevoie de emiterea unei hotărâri de guvern.
„Se fac confuzii majore in spatiul public.
Expozitia de la Roma a fost organizata in parteneriat cu mai multe institutii, Accademia di Romania, ICR Roma, etc. Era normal sa existe HG, erau mai multe instititii implicate.
Expozitia din Olanda a fost organizata printr-o relatie bilaterala, intre muzee. Nu era nevoie de HG”, scrie Radu Carp pe Facebook.
Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 27/2023, „pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice.”
În acest caz, hotărârea de guvern nu a existat, totul fiind organizat la nivel de contract direct între cele două muzee. O expoziție similară din Roma a fost organizată în baza unui asemenea act normativ, după cum prevede OG 27/2023, însă în acel caz erau implicate și Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe prin Ambasada României la Roma și al Institutului Cultural Român prin Accademia di Romania.
CONTEXT
Poliţia este pe urmele autorilor jafului spectaculos de artă comis sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents din Assen. Între timp, detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi, iar poliţia investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice cu puţin timp înainte de jaf, relatează presa olandeză. Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani.
Poliţia a declarat duminică seara pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare - o imagine care a circulat duminică în presa din România - a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.
De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.
Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.
O echipă formată din 20 până la 35 de ofiţeri de poliţie lucrează la acest jaf care a devenit ştire mondială.