Preşedinta peruană Dina Boluarte a compărut luni în justiţie într-un scandal care ar putea-o costa mai mult decât un nou profil - o operaţie la nas, în iulie 023, păstrată secretă şi catalogată după ce a fost dezvăluită o abandonare a postului, relatează AFP.
Dina Boluarte s-a prezentat luni la sediul Ministerului Public, la Lima, unde a fost audiată timp de peste patru ore, după care a plecat fără să facă declaraţii de presă.
Aceasta este prima oară când este audiată în acest dosar, care ar putea conduce la depunerea unei cereri de destituire în Parlament.
Scandalul a izbucnit la 5 decembrie, după ce fostul premier Alberto Otarola a dezvăluit că şefa statului şi-a refăcut nasul fără să informeze Parlamentul în acest sens, aşa cum cere legea, din cauza riscurilor unor complicaţii de sănătate.
Parchetul a deschis atunci o anchetă pentru a stabili dacă Boluarte, o avocată în vârstă de 62 de ani, a comis un ”delict de abandonare a postului” şi a omis să informeze Guvernul şi Parlamentul cu privire la această operaţie.
”Nu a fost o intervenţie estetică, ci o intervenţie necesară şi esenţială sănătăţii mele”
Porivit unor parlamentari şi jurişti, Boluarte a încălcat Constituţia, ceea ce ar putea antrena un proces de destituire sau vacantare.
Într-un mesaj adresat ţării, la 13 decmbrie, ea a confirmat poperaţia realizată în 2023, însă a subliniat că era necesară sănătăţii sale.
”Nu a fost o intervenţie estetică, ci o intervenţie necesară şi esenţială sănătăţii mele”, declara ea, dând asigurări că operaţia nu i-a cauzat niciun tip de incapacitate şi că nu i-a împiedfdicat exercitarea funcţiei prezidenţiale.
Boluarte a exclus în decembrie să demizioneze din cauza acestui scandal şi a dat asigurări că va ”părăsi palatul prezidenţial pe la intrarea principală”, la sfârşitul mandatului, în iulie 2026.
Dina Boluarte, a cărei cotă de populariate este la cel mai scăzut nivel, este vizată de mai multe alte anchete, inclusiv una denumită ”Rolexgate”, cu privire la ceasuri de lux şi bijuterii pe care nu le-a declarat.
Ea este urmărită şi cu privire la o presupusa responsabilitate în reprimarea unor manifestaţii care au izbucnit la venirea sa la putere, la începutul lui decembrie 2022, după destituirea fostului preşedinte, Pedro Castillo.
Represiunea s-a soldat cu cel puţin 50 de morţi.
În ultimii opt ani, Peru a avut opt preşedinţi, cel mai grav val de instabilitate politică din istoria sa modernă.