Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei. Cele mai mari sume le-a primit PSD, iar cele mai mari sume de bani s-au cheltuit pentru presă şi propagandă. PSD a primit 152.956.882 lei, PNL 122.068.753 lei, USR 65.262.218 lei, AUR 35.751.769 lei, PMP 7.018.545 lei, Pro România 1.288.628 lei și Forța Dreptei 810.759 lei.
Din ianuarie până în noiembrie s-au cheltuit 371 de milioane lei. Reamintim că partidele politice pot aloca fonduri economisite din lunile anterioare, deci nu trebuie să respecte limite lunare de cheltuială, conform fondurilor primite. Datele pentru luna decembrie nu sunt disponibile la acest moment.
Aproape toate partidele au cheltuit până în noiembrie mai mult decât au primit în primele 11 luni ale anului. Cel mai mult au cheltuit AUR (165%), USR (138%) și PNL (115%). PSD a cheltuit 96%.
Cele mai mari cheltuieli din 2024 s-au înregistrat în luna aprilie (56 de milioane) și octombrie (50 de milioane de lei), adică în perioada dinaintea începerii campaniei electorale. În noiembrie, lună electorală, atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru cele prezidențiale, partidele au cheltuit 27 de milioane de lei, similar cu luna iunie.
În primele 11 luni ale anului 2024 (ianuarie-noiembrie), cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:
• presă și propagandă: 214 milioane de lei – 57,8% din totalul cheltuielilor
• personal: 29 milioane de lei – 7,8 % din totalul cheltuielilor
• consultanță politică: 26,3 milioane de lei – 7 % din totalul cheltuielilor
• organizarea de activități cu caracter politic: 20 milioane de lei – 5,6%
• sondaje de opinie: 18,9 milioane de lei – 5,1%
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 16,4 milioane de lei – 4,4%
• bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane de lei – 4%
• Alte categorii: 30 mil – 8,2 %
Luna noiembrie a fost perioadă de campanie electorală. Pentru alegerile prezidențiale perioada de campanie a început pe 25 octombrie, iar pentru parlamentare pe 1 noiembrie. În această perioadă, cheltuielile pentru promovare ale partidelor politice ar trebui să se oprească sau cel puțin să se reducă la minimum, întrucât majoritatea au fost competitori electorali, iar cheltuielile pentru promovarea candidaților ar trebui declarate în campania electorală. Continuarea campaniei de promovare a partidului ar putea fi văzută ca o formă mascată prin care nu se declară fondurile în campanie – de neînțeles, de altfel, întrucât legea oricum permite cheltuirea subvențiilor în campanie sau decontarea fondurilor private, dacă partidele obțin mai mult de 3% din voturi. Diferența majoră este că fondurile cheltuite din subvenții ca promovare a partidului – deci nu a competitorului electoral nu se marchează nicicum și nici nu se declară detaliat sau transparent în vreun raport în 2024.
Pe perioada campaniei electorale s-a cheltuit cel mai mult pentru presă și propagandă și producția și difuzarea de spoturi publicitare. Așadar, se ridică totuși întrebarea pe ce poate cheltui un partid 8 milioane de lei (cazul PSD) sau 4,8 milioane de lei (AUR) pentru promovarea partidului în plină lună electorală, când cheltuielile ar trebui să fie legate de competitorii electorali și mai puțin de promovarea acestuia în sine. Chiar și în contextul existenței unor contracte cadru, încheiate pentru o perioadă mai lungă, aceste cheltuieli ar trebui limitate pe perioada campaniei electorale.
Subvențiile în 2025
Conform OUG aprobat în ședința de Guvern din 30 decembrie, valoarea alocată pentru subvenții scade cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024, fără a se oferi vreo justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare menționează doar că ”Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024.”
Probabil aceasta reducere este una amăgitoare, precum cea cu care s-a lăudat și premierul Florin Cîțu. Acesta declara în 2020 că va reduce subvenția pentru a face economii: ”Lucrez la bugetul pentru 2021 și exact ca în 2020 voi propune economii REALE la bugetul de stat prin: tăierea cu un procent SEMNIFICATIV a subvenției pentru partidele politice și în 2021. În 2020, deși an electoral, am tăiat subvenția pentru partidele politice cu 30%. Marcel Ciolacu, așa se fac economii substanțiale la bugetul pentru anul viitor.”11 Ulterior, în luna august a fost propusă de majorare cu aproape 100 de milioane de lei, la care s-a renunțat12 care urmare a presiunilor publice, inclusiv din partea EFOR13. În cele din urmă, Guvernul a mărit subvenția cu 90 de milioane, la rectificarea bugetară, de la 162 de milioane de lei14. Reamintim că și în 2024, Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei la 387 milioane de lei, cea mai mare valoare de până acum.
Reducerea de 25%, dacă o calculăm de la valoarea totală (387 de milioane de lei) care include și rectificarea din septembrie, înseamnă 213 milioane de lei. Dar văzând precedentele din ultimii anii, există o șansă foarte mare ca și la anul să existe o rectificare, care să crească din nou valoarea. Această reducere, care este insuficientă, poate fi, de fapt, o promisiune deșartă.
Reiterăm obiectivele minime pe care guvernul, partidele parlamentare și AEP ar trebui să și le asume de fapt, dacă ar avea intenții pe bune să reducă efectele negative ale subvențiilor și pentru a crește transparența cheltuielilor:
• Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii mai predictibile.
• Motivarea reală a modului prin care se stabilesc bugetele anuale. Legea este neclară cu privire la criteriile pe baza cărora se stabilesc sumele alocate (în cadrul unui interval, ca procent din PIB), care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipsește în bugetele anterioare.
• Reducerea bugetelor anuale.
• Renunțarea la practica de a modifica bugetele anuale în mod netransparent prin rectificări bugetare.
• Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, introducerea de raportări frecvente și marcarea tuturor materialelor de promovare. Trebuie continuată dezbaterea despre proiectul PL-x nr. 516/2023, care ar introduce obligații pentru marcarea tuturor materialelor de publicitate politică și în afara perioadei de campanie electorală și ar obliga partidele să raporteze periodic cum se cheltuie acești bani.
• Consolidarea controlului acestor contracte, inclusiv prin verificarea campaniilor de promovare pe care le desfășoară partidele politice, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Chiar dacă partidele decid cum cheltuie banii, realitatea raportărilor și respectarea condițiilor legale ar trebui stabilite prin controale riguroase și nu ar trebui să se limiteze doar la verificarea unor facturi. Metodologia de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor de către AEP trebuie actualizată.
• Trebuie modificate regulile privind campania și perioada de precampanie electorală (când se cheltuie adesea foarte mulți bani în mod netransparent) și definiția materialelor de propagandă electorală, care sunt învechite și restrictive.
Raportul integral îl puteți citi aici. Raportul include date despre veniturile și cheltuielile partidelor politice legate de subvenții din 2024, o analiză detaliată a lunii noiembrie, precum și o critică legată de propunerile Guvernului cu privire la bugetul pentru anul viitor.