Politicile climatice actuale vor avea ca rezultat o încălzire globală de peste 3 grade Celsius până la finalul acestui secol, potrivit unui raport al ONU publicat joi, reprezentând o creştere mai mult decât dublă faţă de marja convenită în urmă cu aproape un deceniu, informează Reuters.
Raportul anual "Emissions Gap", care face bilanţul promisiunilor făcute de state în vederea combaterii schimbărilor climatice în comparaţie cu măsurile necesare, a ajuns la concluzia că omenirea riscă o încălzire de până la 3,1 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2100 dacă guvernele nu implementează măsuri mai ample pentru reducerea emisiilor care duc la încălzirea planetei.
În 2015, guvernele au semnat Acordul de la Paris şi au convenit asupra unui prag de încălzire de 1,5 grade Celsius pentru a preveni o cascadă de efecte periculoase.
Ne balansăm pe o frânghie planetară
''Ne balansăm pe o frânghie planetară'', a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs rostit joi. ''Fie liderii lumii reduc decalajul în materie de emisii, fie plonjăm cu capul înainte într-un dezastru climatic'', a adăugat el.
Emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut cu 1,3% în perioada 2022-2023, atingând un nou maxim de 57,1 gigatone de dioxid de carbon echivalent, se spune în raport.
Conform actualelor angajamente pentru combaterea încălzirii globale, temperaturile vor continua să crească cu valori cuprinse între 2,6 grade Celsius şi 2,8 grade Celsius până în 2100, precizează acelaşi raport. Previziunea e în conformitate cu descoperirile din ultimii trei ani.
''Dacă ne uităm la progresul pentru obiectivele 2030, în special ale membrilor G20... aceştia nu au făcut prea multe progrese către obiectivele lor climatice actuale pentru 2030'', a declarat Anne Olhoff, editor ştiinţific principal al raportului.
Clima de pe Terra s-a încălzit în prezent cu circa 1,3 grade Celsius. Reprezentanţii ţărilor din lumea întreagă se vor reuni luna viitoare în cadrul summitului climatic anual al ONU (COP29), care va avea loc în Azerbaidjan, unde vor lucra la consolidarea unui acord încheiat anul trecut în vederea tranziţiei de la combustibilii fosili.
Negocierile de la Baku vor contribui la identificarea strategiei actualizate a fiecărei ţări pentru reducerea emisiilor, cunoscută sub denumirea Contribuţia Naţională Determinată (NDC) şi care trebuie realizată până în februarie 2025.
Raportul sugerează că naţiunile trebuie să-şi ia angajamentul şi să implementeze colectiv o reducere de 42% din cantitatea anuală de emisii de gaze cu efect de seră până în 2030, care trebuie să ajungă la 57% până în 2035 în speranţa de a preveni încălzirea climei cu peste 1,5 grade Celsius, un prag care pare irealizabil în prezent.
Inger Andersen, director executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu, a îndemnat statele să folosească discuţiile de la Baku pentru a-şi spori acţiunile în cadrul NDC. ''Fiecare fracţiune de grad evitată contează'', a spus ea.