O echipă de cercetători de la Universitatea din Toronto, Canada, a efectuat experimente revoluționare în domeniul fizicii cuantice, aducând dovezi care susțin că noțiunea de „timp negativ” ar putea avea o existență reală, dincolo de teorie. Rezultatele acestora deschid noi perspective asupra modului în care percepem și înțelegem structura timpului, sugerând că acest concept, considerat până acum pur speculativ, ar putea avea aplicații concrete în viitor.
Aceste descoperiri, încă nepublicate într-un jurnal evaluat inter pares, dar disponibile pe platforma arXiv, au captat atenția și scepticismul comunității științifice internaționale.
Oamenii de știință canadieni subliniază că observațiile lor nu indică o schimbare majoră în înțelegerea timpului, ci evidențiază o caracteristică neobișnuită a mecanicii cuantice.
Conceptul de „timp negativ”, deși poate părea fictiv, este susținut de cercetătorul Aephraim Steinberg, care dorește să anime discuții mai profunde despre misterele fizicii cuantice.
Aceste explicații derivează din studiile asupra interacțiunii dintre fotoni și atomi, unde acești fotoni sunt absorbiți și re-emiși de atomi, plasându-i într-o stare de energie excitată pentru o durată aparent negativă, mai mică de zero.
Pentru a ilustra mai bine acest fenomen, Steinberg compară cu o situație ipotetică în care mașinile ies dintr-un tunel înainte de a intra teoretic, un rezultat ce anterior era considerat nesemnificativ.
Cercetările au necesitat peste doi ani de optimizare intensivă a experimentelor
Cercetările au necesitat peste doi ani de optimizare intensivă a experimentelor, cu lasere calibrate meticulos pentru a asigura acuratețea datelor. Cu toate acestea, Steinberg și Daniela Angulo clarifică faptul că experimentele lor nu susțin posibilitatea călătoriei în timp.
Toate fenomenele observate în timpul experimentelor nu contravin teoriei relativității a lui Einstein, deoarece fotonii implicați nu au transportat informații ce ar sfida limitele vitezei luminii.
Descoperirile au atras răspunsuri critice, precum cel al fizicianei Sabine Hossenfelder, care a remarcat că timpul negativ observat nu reflectă trecerea timpului în mod convențional, ci arată influența unui mediu asupra fotonilor.
În replică, Angulo și Steinberg susțin că cercetările lor abordează neclarități esențiale privind comportamentul variabil al luminii.
În timp ce aplicațiile practice ale acestor descoperiri rămân neclare, Steinberg afirmă că ele deschid perspective pentru explorări viitoare în domeniul fenomenelor cuantice.
Totuși, cercetătorul avertizează că nu există, în prezent, un drum clar către aplicații tehnologice viitoare, dar că echipa va continua să investigheze aceste aspecte fără a oferi speranțe nerealiste.