O echipă extinsă de imunologi şi medici-cercetători din mai multe instituţii din Franţa a efectuat un studiu aprofundat care a comparat răspunsul imun al preşcolarilor cu cel al copiilor mai mari şi al adulţilor. Echipa s-a concentrat pe răspunsul imun adaptiv (dobândit) pentru a înţelege cum copiii sub 5 ani nu s-au îmbolnăvit de infecţii severe sau fatale legate de Covid-19, informează News.ro.
Acum cinci ani, la începutul pandemiei de coronavirus, un fenomen a devenit foarte clar: copiii de vârstă preşcolară au dezvoltat rareori cazuri severe de Covid-19. Şi nu a fost vorba că micuţii sub 5 ani evitau infecţia. Dimpotrivă, ei se îmbolnăveau de Covid la fel ca toţi ceilalţi.
În Statele Unite, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor estimează că mai mult de 90% dintre copiii de la vârsta fragedă până la 17 ani au fost expuşi la SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19.
Ce a făcut ca cea mai tânără populaţie de copii să fie izbitor diferită este evitarea, în general, a infecţiei severe cu coronavirus. Acest fapt i-a determinat oamenii de ştiinţă din întreaga lume să caute un răspuns la o întrebare simplă: Cum reuşeşte cea mai tânără populaţie de copii, indiferent de locul în care se află în lume, să evite în permanenţă să se îmbolnăvească de Covid sever?
Acum, o echipă extinsă de imunologi şi medici-cercetători din mai multe instituţii din Franţa a efectuat un studiu aprofundat care compară răspunsul imun al preşcolarilor cu cel al copiilor mai mari şi al adulţilor. Echipa s-a concentrat pe răspunsul imun adaptiv – activităţile celulelor T şi ale celulelor B – pentru a înţelege cum cei mai tineri sunt, în general, scutiţi de infecţii severe, chiar fatale.
De ce nu se îmbolnăvesc copiii?
„Principalul factor de risc pentru boala Covid-19 sever este vârsta”, scrie dr. Benoît Manfroi, autorul principal al cercetării, publicată în revista Science Translational Medicine. „Copiii prezintă cel mai scăzut risc, iar adulţii în vârstă sunt cei mai vulnerabili”, a adăugat dr. Manfroi.
În cazul altor infecţii virale, populaţiile cele mai sensibile se află, în general, la două extreme de vârstă: cei foarte tineri şi cei foarte bătrâni. Echipa de cercetare a indicat gripa şi virusul sinciţial respirator- VSR – ca fiind doar două dintre multiplele virusuri care cauzează morbiditate şi mortalitate semnificative în cele două grupe de vârstă vulnerabile.
Totuşi, această regulă generală nu se aplică atunci când infecţia este cauzată de SARS-CoV-2 sau de orice alt coronavirus capabil să provoace infecţii grave.
În Statele Unite, CDC caracterizează relaţia preşcolarilor cu SARS-CoV-2 într-un alt mod – prin statistici. Copiii sub vârsta de 5 ani reprezintă 6% din populaţia americană totală, dar numai 0,1% din decesele cauzate de Covid-19 au avut loc în această grupă de vârstă.
Studiile au arătat că, în cazul copiilor de vârstă preşcolară care au dezvoltat Covid sever tind să aibă comorbidităţi.
Pentru a înţelege mai bine răspunsul imun la SARS-CoV-2 la copiii de vârstă preşcolară, echipa franceză a efectuat un studiu amplu care a inclus persoane de toate vârstele, în total 89 de participanţi.
Au fost incluşi preşcolari, copii mai mari şi adulţi cu Covid uşor sau sever înainte, în timpul şi la 11 luni după infectare.
Oamenii de ştiinţă au colectat date privind răspunsurile imune adaptative, cunoscute şi sub numele de imunitate dobândită sau răspunsuri imune specifice agenţilor patogeni.
În timpul infecţiei cu SARS-CoV-2, copiii sub 5 ani au avut un răspuns mai scăzut şi distinct fenotipic al celulelor T CD4+ antivirale în comparaţie cu copiii mai mari şi adulţii cu boală uşoară.
Această cohortă mai tânără a dezvoltat, de asemenea, răspunsuri ale celulelor T şi B de memorie distincte din punct de vedere fenotipic după recuperare, comparativ cu participanţii din alte grupe de vârstă.
De exemplu, celulele T de memorie unice ale preşcolarilor aveau caracteristici inflamatorii marcate în comparaţie cu alte cohorte. Iar celulele lor B de memorie reactive la virusuri au fost mai puţine decât cele ale copiilor mai mari şi ale adulţilor.
Diferenţele în răspunsurile imune ale copiilor mai mari şi ale adulţilor, a constatat analiza franceză, reflectă maturizarea sistemului imunitar. Dr. Manfroi şi colegii săi sugerează că răspunsul imunitar benefic unic al preşcolarilor le permite acestora să evite în mod constant infecţiile grave.
„Sistemul imunitar al preşcolarilor este supus unor influenţe externe unice, fiind expus mai frecvent la microbi comparativ cu cel al adulţilor, în special la virusurile respiratorii, inclusiv la coronavirusurile umane endemice”, a adăugat dr. Manfroi, referindu-se la cele patru coronavirusuri cunoscute care provoacă răceala comună.
Apariţia SARS-CoV-2 nu a fost prima dată când oamenii de ştiinţă din domeniul medical au observat pacienţi extrem de tineri evitând boli grave cauzate de un coronavirus.
Copiii sub 5 ani au fost în general scutiţi de infecţii grave atunci când au fost expuşi la SARS-CoV-1, coronavirusul care a declanşat o epidemie în 2002-2003.
Infecţiile au început în China înainte de a se răspândi în alte părţi ale Asiei. SARS-CoV-1 s-a răspândit şi în America de Nord şi Africa de Sud.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că rata mortalităţii pentru adulţii tineri a fost între 10% şi 15%, dar în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste, mortalitatea a depăşit 50%. Boala în general uşoară la copiii sub 5 ani i-a luat prin surprindere pe oamenii de ştiinţă din domeniul medical.
„Rezistenţa gazdei la bolile infecţioase este determinată în mare măsură de sistemul imunitar, care are nevoie de mai mulţi ani pentru a se maturiza după naştere. Bebeluşii se bazează iniţial pe anticorpii materni şi pe imunitatea înnăscută, deoarece sistemul imunitar înnăscut se maturizează mai repede decât omologul său adaptiv”, a explicat dr. Manfroi, care s-a numărat printre zecile de oameni de ştiinţă care au efectuat o parte a cercetării la INSERM – Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală din Paris.
Rezultatele echipei franceze vin pe urmele unui studiu condus de oameni de ştiinţă americani şi publicat în revista Cell în 2023. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford din California au condus o echipă internaţională care a concluzionat, de asemenea, că copiii de vârstă preşcolară au cazuri mai uşoare de Covid-19.
Cercetarea Stanford a constatat că, în rândul adulţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, anticorpii specifici virusului au crescut rapid, apoi au scăzut dramatic, de 10 ori în şase luni.
La sugari, anticorpii împotriva SARS-CoV-2 au crescut mai lent şi nu au scăzut niciodată. Anticorpii au rămas la acelaşi nivel sau au continuat să crească pe parcursul unei perioade de observaţie de 300 de zile.
Dr. Bali Pulendran, cercetătorul principal, a atribuit infecţiile uşoare de Covid ale preşcolarilor unei abundenţe de proteine – citokine – care favorizează inflamaţia în cavitatea nazală. Printre aceste proteine a fost esenţial alfa-interferonul, care se remarcă prin oprirea replicării virale în celulele infectate, a indicat dr. Pulendran.
Dr. Manfroi şi colegii săi recunosc că studiul lor a avut mai multe limitări.
„O primă limitare majoră constă în lipsa evaluării ţesuturilor, altele decât sângele, în special a zonelor mucoase, folosind fie tampoane nazale, fie biopsii din adenoide sau amigdale”, a concluzionat echipa, menţionând că «a fost raportat folosind probe de tampoane că sugarii şi copiii mici au o expresie puternic reglată în sus a citokinelor inflamatorii la nivelul zonelor mucoase în timpul fazei acute a infecţiei, comparativ cu adulţii».
La analiză au colaborat, printre alte centre de cercetare, echipe de la Institutul pentru boli pediatrice Necker, Institutul Pasteur, Spitalele universitare din Paris, universităţile Sorbonne, şi Université Paris Cité, iar din afara Franţei, cercetători din Germania şi Guyana.