Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia critică extrem de dur proiectul Guvernului care vizează plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide. Burnete susține că este o ”imixtiune directă, profundă și neconstituțională a Guvernului în politicile comerciale”.
„În general, mă abțin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta este extrem de grav și reprezintă o imixtiune directă, profundă și neconstituțională a Guvernului în politicile comerciale ale agenților economici și în relația contractuală dintre părți, precum și o intervenție abruptă în mecanismele economice de formare a prețurilor produselor comercializate pe piață.
Ar fi un comportament intervenționist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piață funcționale și transmite un semnal negativ și foarte periculos. Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieței, ci și contraproductive pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică pe termen lung.
Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel de proiect de lege și sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă așa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un proiect pe care liderii acestei coaliții și l-au asumat”, scrie Radu Burnete.
Prezentăm punctele principale ale poziției Concordia:
1. Proiectul reprezintă o intervenție directă și repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieței libere. Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici și va afecta puternic oferta de produse.
2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacționate și a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere și optimizarea costurilor în comerț. Aceste practici sunt esențiale pentru stimularea vânzărilor și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare. Restricționarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relațiile comerciale și la creșterea costurilor pentru toți actorii implicați.
3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării. Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.
4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurența pe întreg lanțul alimentar, ceea ce va duce la o piață omogenizată, în care inovația, diversitatea produselor și eficiența sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opțiunilor, cât și a calității produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.
5. Într-o economie în care prognoza de creștere este tot mai rezervată, această ordonanță va acționa ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor românești. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiții în dezvoltarea și extinderea rețelelor comerciale și de creare a noi locuri de muncă. Comercianții mai mici vor fi împinși spre insolvență.
România trebuie să urmeze un model de dezvoltare economică bazat pe predictibilitate și respectarea regulilor pieței libere. Măsuri precum cele propuse în acest proiect de ordonanță contravin atât principiilor fundamentale ale economiei de piață, cât și angajamentelor României în vederea aderării la OCDE. Nu putem spera să ne aliniem cu economiile performante ale lumii, dacă adoptăm măsuri care au eșuat deja în alte state, precum Ungaria, care a plafonat prețurile la alimente în 2022, decizie respinsă recent de Curtea Europeană de Justiție, și a generat efecte negative severe pe piață.