Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat joi că lumea este în pericol să se afunde pe o traiectorie de creştere economică scăzută şi datorii ridicate, ceea ce va lăsa guvernelor mai puţine resurse pentru a îmbunătăţi oportunităţile pentru cetăţeni şi pentru a aborda schimbările climatice şi alte provocări.
Rezultatul este o populaţie din ce în ce mai nemulţumită, a spus Georgieva în timpul unei conferinţe de presă în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale de la Washington. Reuniunile sunt umbrite de iminentele alegeri prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie, care ridică spectrul ca americanii, afectaţi de inflaţia ridicată din timpul administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden, să-l aducă înapoi la Casa Albă pe candidatul republican Donald Trump, inaugurând o nouă eră de politici comerciale protecţioniste şi trilioane de dolari în noi datorii ale SUA, relatează News.ro.
Nemulţumirea nu este unică în SUA, a spus Georgieva, în ciuda faptului că economia globală arată o anumită rezilienţă în faţa ameninţărilor, cum ar fi războaiele, cererea scăzută din China şi efectele întârziate ale politicilor monetare stricte.
”Pentru cea mai mare parte a lumii, o 'aterizare uşoară' este la orizont, dar oamenii nu se simt bine în privinţa perspectivelor economice. Toţi cei pe care îi întreb aici cum este economia lor îmi răspund că este bună. Dar cum este starea de spirit a oamenilor? Răspunsul este că nu prea bună. Familiile sunt încă afectate de preţurile ridicate, iar creşterea globală este anemică", a spus Georgieva, referindu-se la un scenariu în care inflaţia ridicată este controlată fără o recesiune dureroasă sau pierderi mari de locuri de muncă.
FMI a publicat marţi noi previziuni economice care arată că creşterea PIB-ul global va sîncetini uşor până în 2029, la 3,1%, de la 3,2% anul acesta, cu mult sub media de 3,8% din perioada 2000-2019, pe măsură ce puterea actuală a SUA se va diminua.
Concluzia
În acelaşi timp, Monitorul Fiscal al FMI a arătat că datoria publică globală va depăşi pentru prima dată 100 de trilioane de dolari în acest an şi va continua să crească, pe măsură ce sentimentul politic favorizează tot mai mult cheltuielile guvernamentale şi rezistă creşterilor de taxe. De asemenea, se preconizează că datoria guvernamentală ca procent din PIB, acum la 93%, va ajunge la 100% până în 2030, depăşind vârful atins în timpul pandemiei de COVID.
”Deci, iată concluzia: economia globală este în pericol de a rămâne blocată pe o cale de creştere scăzută şi datorii ridicate", a spus Georgieva.
”Asta înseamnă venituri mai mici şi mai puţine locuri de muncă. De asemenea, înseamnă venituri guvernamentale mai mici, deci mai puţine resurse pentru familii şi pentru a lupta împotriva provocărilor pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice. Acestea sunt vremuri anxioase, având în vedere aceste probleme.”
Şefii finanţelor din cadrul G20 au exprimat separat optimismul pentru o aterizare uşoară şi au îndemnat la rezistenţă faţă de protecţionism.
”Observăm perspective bune pentru o aterizare uşoară a economiei globale, deşi rămân multiple provocări", au spus miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din G20, într-o declaraţie comună emisă după o reuniune desfăşurată în paralel cu întâlnirile de la Washington.
Declaraţia comună nu a menţionat invazia Rusiei în Ucraina, un punct de divizare de lungă durată pentru G20, şi nici conflictele militare ale Israelului cu grupul militant palestinian Hamas în Gaza şi cu organizaţia Hezbollah, susţinută de Iran, în Liban.
O declaraţie separată emisă de Brazilia, care deţine în prezent preşedinţia G20, a afirmat că membrii nu au fost de acord cu privire la discuţiile despre conflicte în cadrul grupului, dar au adăugat că astfel de discuţii vor continua între oficialii de nivel inferior înaintea summitului liderilor G20 de la Rio de Janeiro, din noiembrie.
TRASEUL CHINEI
Georgieva a spus că creşterea economică a Chinei ar putea încetini la ”mult sub 4%” dacă guvernul său nu ia măsuri decisive pentru a-şi schimba modelul economic de la exporturi şi investiţii în producţie către cererea consumatorilor.
După ce a menţinut mult timp previziunile de creştere ale Chinei la sau peste ţinta de 5% stabilită de Beijing, FMI a redus săptămâna aceasta perspectivele de creştere ale Chinei pentru 2024 la 4,8%, cu o proiecţie de încetinire la 4,5% în 2025. PIB-ul Chinei a crescut cu 7,4% în 2014.
Georgieva a spus că sunt necesare mai multe detalii despre planurile de stimulare ale Chinei pentru a evalua dacă acestea vor îmbunătăţi perspectivele ţării. Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, şi secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, au declarat marţi că nu au văzut nimic din partea Beijingului care să crească semnificativ cererea internă a Chinei.
Întâlnirile FMI şi ale Băncii Mondiale au fost, de asemenea, marcate de noi îngrijorări cu privire la o escaladare a războiului din Orientul Mijlociu, declanşat cu un an în urmă de atacul surpriză al Hamas asupra Israelului. O escaladare mai largă a conflictului ar putea amplifica repercusiunile economice în regiune, a spus Georgieva, inclusiv în Egipt, care a câştigat la începutul acestui an o creştere de 3 miliarde de dolari la programul său de împrumut de la FMI.
Georgieva a spus că va călători în Egipt în următoarele 10 zile pentru a evalua condiţiile economice, în vederea unor posibile modificări ale programului, pe fondul unei scăderi severe a veniturilor din Canalul Suez.
Jihad Azour, directorul Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală al FMI, a declarat într-un briefing că dimensiunea programului este încă adecvată, dar Georgieva va evalua eficienţa programelor de protecţie socială ale ţării în contextul actual.