Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Judeţean Mureş oferă vizitatorilor posibilitatea vizionării virtuale a peşterii de mulaj "Căsoaia lui Ladaş", situată în Defileul Topliţa-Deda, veche de 5 milioane de ani, echiparea cu tehnologie VR fiind parte a unui proiect mai amplu cu finanţare europeană, în valoare de peste 12 milioane de lei, accesat de Consiliul Judeţean (CJ), potrivit Agerpres.
"Prezentăm aici peştera 'Căsoaia lui Ladaş', o peşteră de mulaj, veche de 5 milioane de ani, care s-a format în rocă vulcanică, în Pliocen, care se află în localitatea Andreneasa, în Defileul Topliţa-Deda, la altitudinea de 704 de metri. Este protejată de Federaţia Română de Speologie şi de Natura 2000, o reţea ecologică de arii protejate care are scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei. Vizitatorii sunt invitaţi să intre în atmosfera peşterii prin intermediul tehnologiei VR", a declarat, pentru AGERPRES, şefa Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean Mureş, Dana Botoş.
Peştera s-a format în rocă vulcanică în perioada activă a Vulcanului Călimani-Gurghiu, are o geneză mixtă (30 de metri din galerie fiind de mulaj, iar restul de 48 de metri fiind de alterare) şi este situată între Răstoliţa şi Lunca Bradului, la extremitatea estică a satului Andreneasa, în locul numit de localnici "Căsoaia".
Asociaţia Visit Mureş a arătat, pe site-ul propriu, că din localitatea Andreneasa încep două trasee montane marcate spre două peşteri de mulaj numite "Căsoaia lui Ladaş" şi "Peştera Mare", care au particularităţi deosebite, "interesante ca geneză, de dimensiuni modeste, cantonate în formaţiuni vulcanogen - sedimentare".
"Primele peşteri de mulaj au fost descoperite în România aici, pe Valea Mureşului, în zona Sălard - Andreneasa, majoritatea în partea Munţilor Călimani, iar din anul 2000 şi pe partea Munţilor Gurghiu. Până astăzi, sunt cunoscute aproape 100 de astfel de formaţiuni, din care doar 16 pot fi numite peşteri, datorită dimensiunilor, restul fiind formaţiuni pseudo-carstice, însă până acum nu au fost accesibile publicului, pentru evitarea deteriorării lor. Peşterile sunt unice în lume prin faptul că, acum 5 milioane de ani, când încă erau activi vulcanii din Masivul Călimani, în timpul erupţiilor, a scurgerii lavei peste pădure, copacii au fost acoperiţi cu praf şi bolovăniş vulcanic. Cu timpul, în urma acţiunii apei, sedimentele respective s-au întărit, iar copacii şi crengile lor au putrezit şi au fost spălate din roca vulcanică, lăsând urme în pereţii peşterii. Peşterile de mulaj pot avea dimensiuni cuprinse între 40 şi 80 de metri lungime şi un diametru de până la 2,4 metri. În Europa, astfel de peşteri mai există în Slovenia şi Ungaria, iar în lume se întâlnesc în Japonia şi SUA (Insulele Hawai)", se arată pe site-ul Asociaţiei Visit Mureş.
Peştera de mulaj "Căsoaia lui Ladaş", ca de altfel întreaga Secţiei de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş, a devenit extrem de accesată în special după debutul campaniei de promovare 'Adevărata aventură începe dincolo de partea nevăzută'.
"Campania de promovare 'Adevărata aventură începe dincolo de partea nevăzută' a Muzeului Judeţean Mureş, Secţia de Ştiinţele Naturii, urmăreşte să arate publicului mai multe piese aflate în expoziţia de bază. Printre acestea recunoaştem scheletul compozit al unui rinocer lânos, de asemenea, un amonit sau o moluscă cefalopodă, o puma şi gândacul Goliat, alături de gândacul de flori al lui Derby. Şi, desigur, să nu uităm de cicadele cu aripi albastre, care au un cântec asurzitor, după cum ne spun specialiştii Muzeului Judeţean Mureş. Campania îşi doreşte să arate jumătăţi ale obiectelor care pot fi văzute în Secţia de Ştiinţele Naturii. În condiţiile în care, în mod normal, campaniile de marketing oferă reduceri, Muzeul Judeţean Mureş îşi propune o campanie în oglindă prin care arătăm jumătăţile acestor obiecte expuse în muzeu, inclusiv tehnologia VR, invitând copiii, tinerii, adulţii, practic toată lumea să vină şi să exploreze mai departe", a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Muzeului Judeţean Mureş, Liliana Lircă.