Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, afirmă că România nu va ajunge la un deficit de 9% din produsul intern brut şi dă asigurări că, atât timp cât va conduce această instituţie, nu va permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite, aşa cum s-a întâmplat în trecut.
Tanczos Barna a fost întrebat, vineri, într-o emisiune televizată, ce încredere să mai aibă populaţia în guvern în condiţiile în care şi anul trecut Executivul promis îngheţarea cheltuielilor publice, iar acest lucru nu s-a întâmplat.
„În primul şi în primul rând nu vom ajunge la 9% şi am avut grijă în primele zile ale mandatului să nu ajungă România în deficit de peste 9%. În a doilea rând, cât sunt eu ministrul al Finanţelor, nu voi permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite în felul în care au fost depăşite în anul electoral 2024”, a răspuns Tanczos Barna vineri, la Antena 3, scrie News.ro.
Ministrul Finanţelor precizează că România are nevoie de o schimbare a abordării în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor publice
„România trebuie să facă paşi, să fie un stat credibil cu o schimbare de mentalitate şi UDMR, când a venit la guvernare, exact acest lucru şi l-a propus: să schimbăm abordarea, să schimbăm aceste soluţii temporare sau intervenţii pe moment pe buget şi pe cheltuieli astfel încât să putem arăta şi pe planificare naţională o sustenabilitate, credibilitate şi o predictibilitate pe termen mediu şi lung.
Desigur, în două săptămâni acest lucru nu se rezolvă. Se va rezolva în luna ianuarie, când o să venim cu bugetul general consolidat pentru 2025 ca propunere şi o să avem o abordare responsabilă. Se va schimba în momentul în care impozitele care sunt aprobate, de exemplu, în ordonanţa privind ajustarea multisectorială vor fi discutate în detaliu cu mediul privat - vorbesc aici de impozitul pe construcţiile speciale - înainte de aprobarea normelor de aplicare a acestor prevederi. Trebuie să avem o abordare diferită şi faţă de mediul de afaceri”, a adăugat ministrul.
Întrebat dacă va renunţa la funcţia de ministru în situaţia în care i se va se cere majorarea deficitului şi a cheltuielilor, Tanczos Barna a răspuns: „Nu am venit ca să plecăm, am venit ca să asigurăm credibilitate şi seriozitate la acest minister şi cu siguranţă cheltuielile vor fi ţinute sub control către Ministerul Finanţelor. Şi lucrurile nu se vor decide în altă parte după ce vom avea un buget. După aceea ne vom ţine de acele cheltuieli şi de acele venituri”.
Ministrul Finanţelor Publice afirmă că anul 2025 lasă Guvernului „un spaţiu destul de mic” în ceea ce priveşte reducerile impozitelor pe muncă
Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, afirmă că anul 2025 lasă Guvernului „un spaţiu destul de mic” în ceea ce priveşte eventuale reduceri ale taxelor pe care salariaţii le plătesc. Tanczos spune însă că tema reducerii impozitării muncii nu este una „abandonată”; iar taxarea muncii trebuie redusă „în timp”.
„Cred că ar fi fost posibil acest lucru (reducerea taxării muncii – n.r.) dacă nu ar fi venit pe partea cealaltă o presiune în ceea ce priveşte cheltuielile de 2024. Taxarea muncii, cu siguranţă, trebuie redusă în timp. Este o prevedere şi o asumare a guvernului prin programul de guvernare. Anul 2025 ne lasă o marjă, un spaţiu destul de mic în ceea ce priveşte reducerile de impozite şi impozitarea muncii, dar nu este o temă abandonată şi trebuie susţinută în continuare”, a afirmat Tanczos Barna vineri, într-o intervenţie la Antena 3 CNN.
Ministrul Finanţelor a vorbit şi despre eliminarea, prin aşa-numita Ordonanţă-trenuleţ, a facilităţilor fiscale de care unele categorii de salariaţi au beneficiat până la finalul anului trecut.
„România s-a prezentat în faţa Comisiei Europene cu un plan fiscal de şapte ani. În acest plan fiscal s-a angajat vechiul guvern să elimine facilităţile care existau în momentul respectiv. Da, eliminarea a fost o decizie grea, dar sunt convins că aceste domenii vor reuşi să absoarbă aceste deficienţe dacă, în paralel, primesc un sprijin de la statul român sub diverse forme. De exemplu, Investalim-ul vine exact în susţinerea, în sprijinul acestui sector agroalimentar. Cu siguranţă, România trebuie să fie o ţară foarte fermă în ceea ce priveşte controlul cantităţilor de bunuri agroalimentare care circulă şi intră în România şi, eventual, creează o concurenţă neloială companiilor româneşti. Deci, aceste măsuri trebuie să se completeze astfel încât o eliminare de facilitate, de exemplu, să fie compensată de măsuri de susţinere a sectorului respectiv”, a arătat Tanczos Barna.