În 18 noiembrie, la câteva ore după ce două cabluri de comunicaţii au fost tăiate în Marea Baltică, 30 de vase NATO şi 4.000 de militari au început, tot în Marea Baltică, unul din cele mai mari exerciţii navale din Europa, notează marţi Reuters, potrivit Agerpres.
Exerciţiile 'Freezing Winds', care au durat 12 zile, s-au înscris în eforturile de sporire a protecţiei infrastructurii alianţei transatlantice într-o regiune unde se desfăşoară 15% din traficul maritim global şi care este considerată tot mai vulnerabilă la atacuri.
Opt state NATO şi Rusia sunt riverane Mării Baltice. Începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, au existat cel puţin trei incidente de posibil sabotaj asupra cablurilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaz submarine în această regiune.
''NATO îşi intensifică patrulele, aliaţii investesc în tehnologii inovatoare care pot ajuta la securizarea mai bună a acestor active'', a afirmat Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului maritim aliat al NATO.
În a treia zi a exerciţiilor, comandantul naval german Beata Kroll a încercat să lanseze o dronă submarină de pe vasul Weilheim pentru a verifica fundul mării în urma unei furtuni.
După o întârziere de 30 de minute a lansării sale, drona a îngheţat şi nu a mai putut funcţiona.
Surse din domeniul securităţii afirmă că nava chineză Yi Peng 3, care plecase din portul rus Ust-Luga în 15 noiembrie, este vinovată pentru secţionarea a două cabluri submarine în apele teritoriale suedeze în 17-18 noiembrie, în timpul operaţiunii de ancorare.
Luni, nava staţiona în apele economice daneze, fiind monitorizată de nave ale NATO, în timp ce Suedia i-a cerut navei chineze să revină în apele sale teritoriale pentru a fi anchetată. Unii politicieni au acuzat-o de sabotaj, dar nicio autoritate nu a prezentat probe că ar fi fost vorba despre un act deliberat.
China a afirmat că este gata să ajute la investigaţie, în timp ce aliatul său rus a negat orice implicare în vreun incident asupra infrastructurii din Marea Baltică.
Cazul este similar cu un incident produs anul trecut când nava chineză New Polar Bear a avariat două cabluri ce legau Estonia de Finlanda şi Suedia, precum şi un gazoduct între Estonia şi Finlanda. Şi atunci Beijingul a promis să ajute la investigaţie, dar nava nu a fost oprită şi, după un an de la incident, anchetatorii finlandezi şi estoni încă nu şi-au prezentat concluziile.
Avarierea cablurilor submarine nu este ceva nou. La nivel global, în jur de 150 de cabluri sunt avariate în fiecare an, potrivit Comitetului pentru protecţia cablurilor internaţionale, ce are sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicaţii, cablurile electrice şi gazoductele în apele de mică adâncime ale Mării Baltice sunt în special vulnerabile ca urmare a traficului maritim foarte intens, potrivit firmei americane de telecomunicaţii TeleGeography.
Dacă vreunul din incidentele recente se dovedeşte a fi fost un act de sabotaj comis de o altă ţară, aceasta ar marca revenirea la un tip de război nemaivăzut în ultimele decenii.