România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată 3, din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce înseamnă că va rămâne cu "o brumă de bani", în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de lei, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Acesta a precizat că printre jaloanele cu probleme se numără cel referitor la guvernanţa corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cel privind pensiile speciale, sau organizarea licitaţiilor pentru proiecte de infrastructură.
Totodată, ministrul a afirmat că următoarea Cerere de plată va fi depusă în iunie-iulie şi are o valoare de 2,7 miliarde euro, iar aceasta vine cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante şi Codul Urbanistic. În ceea ce priveşte Legea salarizării unitare, Marcel Boloş a subliniat că aceasta ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 şi mutată în ultima sau penultima cerere.
Referitor la absorbţia fondurilor europene pentru exerciţiul 2021-2027, şeful MIPE a semnalat că până în prezent gradul de absorbţie este de numai 5% şi trebuie accelerată lansarea de proiecte, în condiţiile în care avem la dispoziţie 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro granturi.
Ministrul Proiectelor Europene consideră că ţinta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul acesta poate fi atinsă, deoarece în 2025 nu mai avem cheltuieli de tipul one-off, precum cele destinate activităţilor electorale sau despăgubirilor pentru secetă.
AGERPRES: Comisia Europeană a suspendat parţial plata pentru Cererea de plată 3, o parte din ea, pentru că nu au fost îndeplinite sau au fost îndeplinite parţial şase jaloane. Din toamnă până acum ce s-a mai întâmplat? A mai fost îndeplinit vreunul dintre cele şase jaloane?
Marcel Boloş: Am avut progrese pentru ceea ce înseamnă selectarea conducerii AMEPIP, respectiv a Autorităţii de management pentru guvernanţa corporaţiilor de stat, în sensul în care anunţul pentru selectarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii a fost lansat. Pentru acest jalon avem suspendate de Comisie (Comisia Europeană n.r.) 400 de milioane de euro şi cred eu că pe linia aceasta a reluării procedurii şi a dovezii că procedura este în curs şi urmează a fi finalizată va fi o informaţie importantă pentru Comisie, astfel încât să mai reducem din valoarea cererii de plată care a fost suspendată.
De asemenea, am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului.
Am avut suspendate alte 330 de milioane de euro pentru jalonul cu microîntreprinderi, care la sfârşitul anului trecut a avut prin Ordonanţa 156 măsurile de reducere graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000, începând cu 1 ianuarie 2025, şi 100.000 euro, cu 1 ianuarie 2026. Şi, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care priveşte pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilităţii jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte pensiile militare. Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curţii Constituţionale pentru impozitarea părţii necontributive a magistraţilor. Şi aici, de asemenea, aşteptăm să fie publicată decizia Curţii Constituţionale, să vedem care sunt elementele de neconstituţionalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraţilor. Din acest punct de vedere în discuţie, în plus faţă de ceea ce v-am prezentat, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alţi 660 de milioane de euro.
Şi mai avem problemele care ţin de organizarea licitaţiilor pentru proiectele de infrastructură feroviară, în special în zona celor de infrastructură feroviară din Ministerul Transporturilor, dar sunt de valori mici şi nu impactează în mod deosebit valoarea cererii de plată numărul 3.
AGERPRES: Dar pensiile speciale şi guvernanţa corporativă sunt subiecte cumva sensibile. Directorii, de exemplu, la companii au fost numiţi pe baza legislaţiei româneşti în vigoare. Cum o să rezolvaţi această problemă?
Marcel Boloş: Contractele de mandat încheiate cu directorii şi cu administratorii de companii au clauzele de reziliere a contractelor, care sunt condiţionate de plata unor salarii compensatorii. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?.
AGERPRES: Dar totuşi, pe pensiile speciale au tot fost discuţii şi dezbateri. Până la urmă, care e concluzia, ce se va întâmpla?
Marcel Boloş: Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar şi ale Guvernului României, care nu ţin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ţine de implementarea PNRR-ului, şi anume cea care priveşte ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de acelaşi tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare faţă de oportunitatea pe care o avem, pentru că aceşti bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiţii pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Discutăm de un buget imens şi o miză mult prea mare pe care o avem în ceea ce priveşte modernizarea României.
AGERPRES: Dacă totuşi aceste jaloane nu vor fi îndeplinite, cât riscăm să pierdem? Ce sumă?
Marcel Boloş: Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite, avem 1,1 miliarde, dacă mai adăugăm şi jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro, discutăm de 1,76 miliarde.
AGERPRES: În total pe cererea de plată 3?
Marcel Boloş: Pe Cererea de plată 3. Vă daţi seama că valoarea întregii cereri de plată netă este de două miliarde de euro. Rămânem cu o brumă de bani, care e total nedreaptă pentru ceea ce înseamnă, aşa cum am precizat, şansa de dezvoltare a României.
AGERPRES: Când urmează să fie depusă următoarea cerere de plată şi care ar fi punctele sensibile în cazul acesteia?
Marcel Boloş: Cererea de plată 4 intenţionăm să o depunem în lunile iunie-iulie. Ea are o serie de puncte sensibile care însoţesc de fiecare dată aproape fiecare cerere de plată. Are şi o valoare însemnată, de 2,7 miliarde euro. Pe prim-plan este Legea şi reforma privind pensiile generale, care jalon, avem norocul acesta, de această dată, că a fost validat de către Comisia Europeană. Ştim că această recalculare a pensiilor a început cu 1 septembrie 2024, continuă acum plata acestor categorii de cheltuieli şi să zicem că este un jalon peste care putem trece, doar să nu acţionăm din nou problema ireversibilităţii. Apoi, avem reforma fiscală, care este, de asemenea, un jalon complex, cu implicaţii ce ţin de mediul de afaceri şi de angajamentele pe care le-am luat în relaţia cu Comisia Europeană. Apoi, avem Legea salarizării unice, care, de asemenea, generează un impact care cred eu că în momentul de faţă este nesustenabil pentru bugetul României, pentru că discutăm aici de un impact comparabil cu cel de la Legea pensiilor, de 35 de miliarde de lei. Nu cred că avem această posibilitate acum, în condiţiile în care prin Planul fiscal am precizat că legea va intra în vigoare în momentul în care deficitul bugetar va fi sub 5%. Acest lucru, potrivit estimărilor din Planul fiscal, ar urma să fie obiectivul atins în anul 2028. Deci, din această perspectivă, credem că în Cererea de plată 4, reforma salarizării unice trebuie desprinsă şi mutată, fie în penultima sau ultima cerere de plată, pentru a nu crea probleme de sustenabilitate a finanţelor publice, şi aşa şubrezită de deficitele bugetare mari cu care ne confruntăm.
Apoi, avem Legea taxării mijloacelor de transport poluante. Să nu uităm că este o transpunere de Directivă a Uniunii Europene, a certificatelor ITS. Toate statele membre au obligaţia transpunerii directivei şi, odată cu aceasta, o schimbare a mecanismului de impozitare pentru mijloacele de transport, astfel încât cele poluante vor plăti această taxă privind certificatele ITS şi emisiile proporţional cu nivelul de poluare.
Apoi, avem Codul urbanistic, care este de mult în discuţii în Parlament şi trebuie definitivat pentru a putea depune Cererea de plată 4. De ce e nevoie? Pentru că avem o perioadă scurtă de timp la dispoziţie. A mai rămas până pe 31 august 2026 un an şi aproximativ opt luni, iar valoarea bugetului pe care trebuie să-l absorbim este de peste 20 de miliarde de euro. Deci un timp foarte scurt, o valoare consistentă a banilor pe care urmează să-i atragem de la Comisie, ceea ce face dificilă misiunea noastră şi, în acelaşi timp, trebuie să fim pragmatici în perspectiva implementării Planului.
AGERPRES: Aveţi în vedere o renegociere a PNRR. Ce anume urmăriţi prin această renegociere?
Marcel Boloş: Întâi de toate, obiectivul principal este ca banii din grant săi absorbim 100%. Este vorba de peste 13 miliarde de euro, 13,7 miliarde de euro, iar aici va trebui să facem o curăţenie a proiectelor care au un ritm de implementare mai lent şi cumva să punem pe masa Comisiei, în ceea ce priveşte grantul, acele proiecte care au un ritm de implementare adecvat. Mă refer aici chiar la posibilitatea de a face switch-ul între proiectul de infrastructură de autostradă pe care îl avem, autostrada A7, parte din ea să fie adusă în grant şi înlocuite proiectele de infrastructură feroviară. Avem, de asemenea, economiile făcute la jaloane de către coordonatorii de reformă, în sensul în care valoarea contractelor de finanţare este sub valoarea bugetului care a fost alocat prin PNRR, şi acele economii să le folosim pentru ceea ce înseamnă eficienţă energetică sau pentru proiectele care au un ritm de implementare adecvat, tocmai pentru a preveni pierderea banilor, inclusiv pe componenta de grant. Avem, de asemenea, în vedere prelungirea termenelor de implementare la obiectivele de investiţii. Avem 113 obiective de investiţii, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Asta presupune să securizăm pierderea banilor pentru neîndeplinirea acestor obiective de investiţii şi să ne apropiem cât de mult de deadline-ul pe care îl avem pentru implementarea PNRR-ului.
Avem şi revizuirea ţintelor asumate, mai ales pentru obiectivele de investiţii, pentru că acolo unde nu putem să ne atingem ţintele şi vedem că proiectele merg lent spre foarte lent, acolo trebuie să revizuim ţintele. Dacă ne-am asumat că trebuie să reabilităm energetic 5.000 de şcoli, dar în realitate nu putem decât 3.000, atunci trebuie să fim pragmatici şi să putem corecta astfel de lucruri. Deci, cum spuneam, o revizuire a ţintelor, adecvată cu implementarea proiectelor. Şi mai urmărim un al 5-lea obiectiv pentru a putea sprijini Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al României şi a-i creşte capacitatea de rezilienţă în situaţii critice. Dacă putem în relaţia cu Comisia să sprijinim ISU, astfel încât, în limita unui buget de până la 200 de milioane de euro, să îşi mai poată achiziţiona echipamente şi ce mai are nevoie pentru a avea un serviciu modern în folosul oamenilor.
AGERPRES: Cum stăm pe partea de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul 2021-2027?
Marcel Boloş: Avem o misiune foarte grea şi pentru ceea ce înseamnă perioada de programare 2021-2027. Noi avem 44 de miliarde de euro din care, 31 de miliarde de euro sunt grant. E incomparabil mai mare evaluarea grantului faţă de ce avem în PNRR şi din acest punct de vedere valoarea cofinanţării este mare, 13 miliarde de euro. Până acum, avem o rată de absorbţie de aproximativ 5%. Trebuie să accelerăm lansarea apelurilor de proiecte care au mai rămas la nivelul autorităţilor de management, să accelerăm, de asemenea, ritmul de încheiere a contractelor de finanţare, pentru că nu putem avea absorbţie dacă n-avem contracte de finanţare şi nu avem contractele de achiziţie publică, de implementare efectivă a proiectelor.
Şi, sigur, acolo unde am avut proiecte etapizate - ce înseamnă proiectul etapizat? că am împărţit în două un proiect de autostradă sau un proiect de infrastructură feroviară - acolo să închidem contractele de finanţare, pentru ca aceste plăţi făcute pentru proiectele de infrastructură de transport sau cele de apă, canalizare să poată să fie decontate în relaţia cu Comisia Europeană. Până în 2029, mai avem, să zicem, 4 ani de implementare, 5 ani de implementare, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de 8 miliarde de euro pe care trebuie să îl asigurăm la nivelul plăţilor şi trebuie să fim, de asemenea, pragmatici, pentru că pierderea este mai mare decât în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi sunt proiecte mari pentru dezvoltarea strategică a României. Vorbesc de Sibiu-Piteşti, loturile doi şi trei, care sunt de departe peste 2 miliarde de euro, vorbesc de Autostrada Transilvania, care este, de asemenea, coloană vertebrală pentru regiunea Nord-Vest de dezvoltare, vorbesc inclusiv de Autostrada A8, care este o prioritate pentru Moldova. Şi, sigur, sunt proiectele de apă-canalizare, nu s-a vorbit poate destul de mult despre ele, dar care afectează un număr de peste 4 milioane de locuitori, fiind contracte în derulare pentru apă-canalizare de peste 5 miliarde de euro. Aici avem foarte mult de muncă, astfel încât politica de coeziune să dea acelaşi rezultate, aşa cum am avut şi în 2014-2020, când am avut absorbţie de aproape de 100%.
AGERPRES: Pentru anul acesta ce proiecte pregăteşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene?
Marcel Boloş: Dacă ne referim la apelurile de proiect pe care le avem în vedere, cred că cele mai importante şi aşteptate de către beneficiarii noştri, aici de departe, este Start-up Nation, în legătură cu care chiar astăzi (joi n.r) am avut o discuţie cu Autoritatea de Management pentru a încheia contractul de finanţare cu Ministerul Economiei, întrucât discutăm de 440 de milioane de euro, cu granturi de până în 50.000 euro pentru beneficiarii care vor fi eligibili în cadrul apelurilor de proiecte. De asemenea, Innotech Student să nu uităm că este programul de iniţiative antreprenoriale dedicat studenţilor care a avut un real succes în perioada de programare 2014-2020 şi le dau vestea cea bună că, în limita unui buget de 150 de milioane de euro, vom demara şi vom lansa apelul de proiecte.
Mai avem Programul Naţional de Sănătate, unde au fost depuse peste 150 de proiecte şi în momentul de faţă în valoare de 2 miliarde de euro ar fi proiectele care stau în aşteptare în vederea evaluării şi a deblocării acestor categorii de proiecte importante pentru modernizarea sistemului de sănătate al României. Avem digitalizarea IMM-urilor, care este un apel de proiecte ce a început în mandatul meu al 2-lea dar, mă rog, a suferit întârzieri, încât 7.188 de proiecte sunt acum în procedură de evaluare, cu un buget de 550 de milioane de euro şi va trebui să închidem etapa de contractare.
Avem peste 122.000 de vouchere care se vor acorda persoanelor vulnerabile în vederea instalării de panouri fotovoltaice şi de baterii. Aici este o cerere foarte mare şi bugetul este de peste 610 milioane euro, care este alocat pentru grupul ţintă de beneficiari, persoane vulnerabile. De asemenea, avem un apel de proiecte care este foarte aşteptat pentru ceea ce înseamnă renovarea energetică a locuinţelor şi instalarea de panouri, fiindcă acolo valoarea unui voucher care urmează să fie acordat tot persoanelor vulnerabile poate ajunge până la 20.200 de euro şi avem ca şi ţintă un număr de 38.000 de beneficiari. 20.200 euro, aceasta este valoarea voucherului în baza căruia beneficiază de renovarea energetică, adică practic îşi pot înlocui tâmplăria geamurilor, uşilor şi reabilita energetic locuinţele beneficiarii care se încadrează în categoria persoanelor vulnerabile.
Avem şi proiectele strategice care ţin de partea de sănătate şi aici avem proiectul ce ţine de Antibiotice Iaşi, pentru o modernizare a producţiei de antibiotice a României. Este un proiect de peste 100 de milioane de euro pe care îl finanţăm în cadrul Programului Operaţional Tranziţie Justă, important pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României. Apoi avem în judeţul Mureş producerea de îngrăşăminte chimice la Azomureş, care este foarte important ca proiect pentru ceea ce va presupune inclusiv valorificarea gazelor din proiectul Neptun Deep, ca să pregătim economia României nu numai pentru uzul gospodăresc al gazului natural, dar şi pentru ceea ce înseamnă producerea de îngrăşăminte chimice, o ramură a activităţii industriale a României extrem de importantă. Vizăm, de asemenea, reluarea producţiei de vaccinuri, pentru că Institutul Cantacuzino este cel care are expertiza necesară şi în felul acesta, prin Programul de Sănătate, încercăm să restartăm producţia de vaccinuri a României. Şi închei cu două proiecte care sunt, de asemenea, importante: Hub-ul de hidrogen la Institutul Naţional al Hidrogenului din Vâlcea, dar şi Institutul Naţional de Microtehnologii, care continuă cercetarea în domeniul semiconductorilor, încât să avem şi noi, în România, acele ramuri de activitate economică care au valoare adăugată mare pentru economia naţională.
AGERPRES: Planul Fiscal Bugetar aprobat recent de Comisia Europeană prevede pentru anul acesta un deficit de 7%. Execuţia pe 2024 s-a încheiat la un nivel de 8,65%. Credeţi că această ţintă de 7% poate fi atinsă?
Marcel Boloş: În anul 2024 am avut şi o serie de cheltuieli de tip one-off. Care sunt aceste cheltuieli de tip one-off? De exemplu, cheltuielile care erau destinate activităţilor electorale nu le vom mai avea în acest an. Am avut, de asemenea, compensaţiile pe care le-am acordat în agricultură. Ştim bine problema secetei şi a acestor categorii de cheltuieli pe care a trebuit să le acoperim din bugetul de stat. Am avut problemele legate de investiţii care vin din zona programelor destinate autorităţilor locale, de la săli de sport, bazine de înot, cămine culturale şi tot acest specific care au atins o valoare record de 30 de miliarde de lei în cursul anului 2024. După cum datele au fost comunicate public va fi înregistrată o scădere a valorii bugetului alocat pentru aceste tipuri de programe naţionale. Şi, sigur, aici tot ce înseamnă reformele pe care le avem de aplicat în domeniu, fiindcă noi suntem într-un an în care avem creionate şi stabilite foarte clar reformele pe care le vom implementa, de la reforma fiscală, reforma impozitării micro-întreprinderilor, reforma privind facilităţile fiscale acordate în agricultură, construcţii, industrie alimentară, reforma administrării taxelor, reforma restructurării cheltuielilor publice, toate acestea sunt gândite încât traiectoria de deficit bugetar să fie redusă, să ajungă la 7%. Deci aceste tipuri de cheltuieli pe care le-am avut, de tip one-off, nu se vor mai regăsi sau nu se regăsesc, din câte am văzut, în bugetul pentru anul 2025.
Acum, sigur că există riscul acesta care priveşte implementarea reformelor, care este un risc inerent în fiecare an al guvernării. Dar trebuie să avem o abordare extrem de responsabilă şi serioasă, pentru că, dacă în anul 2024 eram la început de drum pe un plan fiscal care a fost aprobat de către Comisie şi o perioadă în care nu au fost reglementări care să privească suspendarea fondurilor europene, de această dată nerespectarea angajamentelor în relaţia cu Comisia Europeană poate să ducă la astfel de decizii care ar fi extrem de costisitoare pentru România, mai ales că majoritatea investiţiilor care privesc dezvoltarea strategică a României se bazează pe fonduri europene.
AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile din "Ordonanţa trenuleţ" sunt suficiente? S-a discutat în Coaliţie despre alte eventuale măsuri referitoare la TVA, la impozitare?
Marcel Boloş: Măsurile din "Ordonanţa trenuleţ" au avut un obiectiv comun, acela de a nu duce la o creştere de cheltuieli care să devină insuportabile pentru bugetul de stat şi an de an am avut "ordonanţe trenuleţ" în care fie au fost prorogate anumite acte normative, fie au fost limitate anumite categorii de cheltuieli. Dar de această dată am avut măsurile complementare pentru ceea ce înseamnă creşterile salariale, care au fost îngheţate, creşterile de pensii, care, de asemenea, au fost îngheţate. De ce? Pentru că am avut un ritm mediu de creştere, spre exemplu, a pensiilor de peste 30% în cursul anului 2024, am avut un ritm mediu de creştere a cheltuielilor cu salariile de peste 20%. Acestea nu pot să fie sustenabile din punct de vedere financiar şi nu există caz în Uniunea Europeană care să prevadă ca 2 ani consecutiv să fie înregistrate astfel de cheltuieli şi majorate cheltuieli pentru pensii, dar şi pentru salarii. Acestea sunt cheltuieli de funcţionare ale statului care, odată atins un anumit nivel, nu pot fi întoarse din drum.
Iar pe partea de venituri suplimentare, aici trebuie să avem în vedere angajamentele pe care le avem în relaţia cu Comisia Europeană, pentru că noi aici facem referire atât la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la jaloanele care ţin de fiscalitate, reforma impozitării microîntreprinderilor şi restructurarea sistemului de facilităţi fiscale şi, de asemenea, la Planul Fiscal, care a preluat angajamentele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a adăugat o serie de reforme noi, tocmai acesta fiind şi motivul pentru care România a primit, în loc de 4 ani de reducere a deficitului bugetar, 7 ani, pentru ca să aibă timpul fizic necesar atât reducerii deficitului bugetar, dar şi implementării reformelor la care ne-am angajat.
AGERPRES: În contextul acesta, pe parte fiscală, ce măsuri ar putea fi luate în 2025?
Marcel Boloş: Aici, după cum ştim, angajamentul în ceea ce priveşte reforma fiscală a fost ca impactul bugetar cumulat să fie de 1,1% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei care ar rezulta din implementarea acestei reforme fiscale. În Planul Fiscal, scrie, de asemenea, că Banca Mondială va prezenta Guvernului României două opţiuni care vor conţine măsuri fiscale, de la ceea ce înseamnă optimizarea fiscală, restructurarea sistemului de facilităţi fiscale, până la mecanismele restructurate regândite pentru anumite impozite şi taxe, care duc spre acest impact bugetar pe care l-am menţionat, de 1,1% din PIB.
Din cele două scenarii, Guvernul României ar urma să aleagă un scenariu care să fie în concordanţă cu angajamentele asumate şi din acest punct de vedere cred că a spune anticipat ce tipuri de măsuri fiscale vor fi luate ar fi nedrept, pentru că Banca Mondială ar fi cea care ar veni cu aceste propuneri şi de acolo ar fi selectate de către Guvern acele măsuri care, împreună, au efect de impact, cumulat, de 1,1% din PIB.
AGERPRES: Când ar urma să vină Banca Mondială cu aceste propuneri?
Marcel Boloş: Potrivit Planului Fiscal, termenul este trimestrul întâi al anului 2025 şi este încă în termen elaborarea acestui raport, care va fi analizat de către Ministerul de Finanţe în mod corespunzător.
AGERPRES: Pentru că tot am vorbit despre măsuri de reducere a cheltuielilor, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene ce măsuri aveţi în vedere în acest sens?
Marcel Boloş: Întâi, deja a fost o măsură orizontală de reducere cu 5% a cheltuielilor de personal, care a fost luată pentru toate ministerele. Iar în ceea ce priveşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene noi avem angajamente în relaţia cu Comisia Europeană ca structurile care administrează, organigramele care administrează un anumit program operaţional să fie astfel dimensionate încât să nu fie periclitate funcţiile de bază ale unei astfel de structuri, de la evaluarea proiectelor, încheierea contractelor de finanţare, monitorizarea implementării, tot ciclul de viaţă al unui proiect trebuie să fie în acord cu aceste sisteme, de management şi control se cheamă ele, adică în acord cu organigramele la care ne-am angajat şi, de aceea, pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, tot timpul am avut adresată această întrebare, dar trebuie să avem în vedere că aici periclitarea unei anumite funcţii, a unei autorităţi de management înseamnă riscul de suspendare a fondurilor.
Şi sunt domenii în care o economie de cheltuială poate să nu echivaleze, să nu aibă termen de comparaţie cu riscul de pierdere pe care îl poţi genera, pentru că scopul României este ca să-şi aducă banii acasă, 75 de miliarde de euro, să intre în visteria României. Dacă vom face o cheltuială, o economie de cheltuială, să zicem, de ordinul a 5 milioane de euro, dar pierdem 75 de milioane de euro, va fi foarte greu de explicat pentru opinia publică şi de aceea avem în analiză această restructurare. Dar aş vrea să nu o facem să fie doar de dragul de a face o analiză, să nu fie făcută pe picior şi decizia dacă o vom lua - o să fie una care să nu pericliteze absorbţia banilor europene.
AGERPRES: Agenţiile de rating au modificat perspectiva asociată ratingului de ţară la negativ pentru România. În primăvară, urmează să vină cu noi evaluări. Cât de aproape credeţi că suntem de o retrogradare sau dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, putem să fim retrogradaţi la junk?
Marcel Boloş: Acest lucru este unul foarte periculos şi de nedorit pentru ţara noastră şi nu ar exista motivele pentru ca să ajungem într-o astfel de situaţie. De ce spun acest lucru? Pentru că avem o foaie de parcurs clară pentru ceea ce înseamnă reducerea ţintei de deficit bugetar. Avem o foaie de parcurs pentru reformele la care ne-am angajat, încât să rezulte această reducere a deficitului bugetar. Există o îngrijorare din perspectiva agenţiilor de rating, care la bază a avut instabilitatea politică prin care am trecut la sfârşitul anului trecut. Să nu uităm că după alegerile prezidenţiale a fost declanşată această criză care a fost determinată de instabilitatea politică a României, iar semnalul de alarmă pe care l-au tras agenţiile de rating a fost în sensul acesta de: atenţie, trebuie să vă duceţi la bun sfârşit aceste angajamente la care v-aţi asumat! Atenţie, aveţi un risc în ceea ce priveşte instabilitatea politică şi luarea deciziilor care privesc de la legea bugetară până la reforma fiscală, a administrării impozitelor şi taxelor, restructurării cheltuielilor publice! Şi cred eu că, odată parcurs tot ce înseamnă angajamentele luate, pentru că discuţia aceasta a fost cu Comisia Europeană - Ordonanţa trenuleţ, Legea bugetului de stat şi apoi ceea ce înseamnă reforma fiscală - toate aceste măsuri trebuie să determine readucerea deficitului bugetar în normalitate.
Dar, în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont că suntem într-o perioadă de dezvoltare. Ce înseamnă acest lucru? Că avem bugetele acestea consistente care vin de la nivelul Uniunii Europene pe seama fondurilor alocate, ni se dau bani europeni, dar avem în acelaşi timp angajamentele privind cofinanţarea, care nu sunt puţine, fiindcă sunt domenii cum este cel al transporturilor, în care jumătate din bani sunt europeni, jumătate sunt naţionali, şi atunci, într-o perioadă de dezvoltare, nu a fost stat membru care să nu aibă probleme cu deficitul bugetar şi cu datoria publică. Este important ca, odată închis acest ciclu de investiţii, să aşteptăm efectul multiplicator al investiţiilor, pentru că roadele efectului multiplicator ar trebui să se vadă în ceea ce înseamnă creşterea economică şi implicaţiile pe termen lung. Ar fi cu totul trist să compromitem investiţiile României, să rămânem cu judecata aceasta în ceea ce priveşte deficitul bugetar, dar pierderea ireversibilă a banilor europeni ar duce la sacrificarea şanselor pe care le avem pentru modernizare şi pentru creştere economică sustenabilă.
AGERPRES: Există riscul intrării într-o incapacitate de plată?
Marcel Boloş: Acest risc al intrării în incapacitate de plată este mult spus. Nu cred în acest lucru. Cum spuneam, suntem în această perioadă în care vrem să avem şi investiţii, vrem şi bunăstarea populaţiei, pentru că, până la urmă, măsurile luate de către Guvern spre acestea sunt cele două obiective îndreptate, respectiv pentru bunăstarea oamenilor şi pentru ceea ce înseamnă implementarea investiţiilor. Şi, cum spuneam, perioadele acestea în care ne dezvoltăm sunt specifice deficitelor bugetare şi datoriei publice crescute, dar, pe de altă parte, avem şi potenţial fiscal până la urmă, de ce să nu recunoaştem, pentru că analiza unui indicator, respectiv a raportului dintre venituri fiscale şi PIB, ne arată că suntem încă pe locurile din urmă, cum se spune, în clasament, întrucât avem 29,6% din PIB venituri fiscale, în timp ce multe state membre au acest procent undeva în jur de 35-40%. Deci avem acest potenţial fiscal, numai că trebuie să-l folosim astfel încât să nu compromitem competitivitatea economică a României, fiindcă pe masă ai, să zicem, impozitarea muncii, ai impozitarea consumului, ai taxarea capitalului şi de aici trebuie să alegi varianta cea mai adecvată încât să-ţi rezolvi problemele care ţin de nevoia de fonduri publice naţionale, dar să nu strici cel mai important avantaj pe care îl avem, acela al competitivităţii.