Uniunea Europeană nu va lăsa alte state să îi atace granițele suverane, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, ca răspuns la comentariile președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda, referitoare la „proprietatea și controlul” vastei insule arctice care face parte din Danemarca de peste 600 de ani, informează Reuters.
„În mod evident, nu există nicio perspectivă ca Uniunea Europeană să lase alte state să îi atace granițele suverane, indiferent cine sunt acestea. Suntem un continent puternic”, a spus Barrot.
Într-o conferinţă de presă de peste o oră la reședința sa Mar-a-Lago din Florida, marți, preşedintele ales Donald Trump nu a exclus folosirea forţei armate pentru a prelua controlul asupra Canalului Panama şi a Groenlandei, vorbind despre agenda sa pentru al doilea mandat.
Întrebat dacă poate asigura lumea că nu va folosi coerciţia militară sau economică în încercarea sa de a obţine controlul asupra Canalului Panama şi al Groenlandei, Trump a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar pot spune asta: avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
Trump a sugerat că va impune taxe vamale Danemarcei dacă aceasta va rezista ofertei sale de a cumpăra Groenlanda, despre care a spus că este vitală pentru securitatea naţională a SUA, deşi Danemarca a declarat că Groenlanda nu este de vânzare.
„Groenlanda aparţine groenlandezilor”
Groenlanda a spus clar că nu este de vânzare, a declarat marţi prim-ministra daneză Mette Frederiksen, ca răspuns la fixaţia preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a cumpăra masiva insulă arctică.
Mette Frederiksen a declarat că prim-ministrul groenlandez Múte Egede „a fost foarte, foarte clar că există un sprijin majoritar în rândul poporului groenlandez că Groenlanda nu este de vânzare şi nu va fi nici în viitor”, relatează News.ro citând Politico.
La cinci ani după ce a respins aspiraţiile arctice ale lui Trump, prim-ministra Mette Frederiksen a reiterat că „Groenlanda aparţine groenlandezilor”.
„Pe de o parte, sunt mulţumită de creşterea interesului american pentru Groenlanda”, a declarat Frederiksen într-un interviu acordat marţi radiodifuzorului danez TV 2. „Dar, desigur, este important ca aceasta să aibă loc într-un mod în care decizia să aparţină groenlandezilor, ce le rezervă viitorul”.
O poziţie geopolitică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.
Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potenţial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaţionale.
Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică.
Trump nu este primul preşedinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda.
În 1867, când preşedintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare şi achiziţionarea Groenlandei. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, administraţia Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză.
Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.
SUA doresc să se asigure că ”nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.
Bogată în minerale rare
Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.
Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.
”Nu există nicio îndoială că Trump şi consilierii săi sunt foarte preocupaţi de dominaţia pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN.
Groenlanda oferă o sursă potenţial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el.
”Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ţine China afară”, a mai spus sursa citată.