Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a declarat marți că România nu se află într-o criză valutară și, prin urmare, nu are nevoie de un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional. „FMI nu are ce să facă în România. Va veni la consultări, dar nu este nevoie de sprijin financiar, pentru că nu avem o criză de lichiditate în valută”, a explicat Isărescu.
Totuși, el a precizat că FMI a propus, alături de Comisia Europeană, mai multe variante de consolidare fiscală, care presupun o reducere graduală și sustenabilă a deficitului bugetar cu aproximativ 1 % pe an, timp de cinci ani. Isărescu a subliniat că România are nevoie de o dezbatere serioasă privind modul în care va fi aplicată această ajustare, întrucât actualul nivel al deficitului impune măsuri clare și echilibrate.
„Nu pot să fac niciun comentariu până când nu spune Guvernul pachetul pe care îl va adopta. Sunt câteva variante pe masă. Consiliul fiscal a ieșit în repetate rânduri alături de Banca Națională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecție fiscală. Să fie treptată. O corecție lăsată la îndemâna pieței – ați văzut ce se întâmplă, piețele sunt nemiloase, pleacă capitalurile și nu mai ai bani să îți faci finanțarea, a spus Isărescu.
Guvernatorul a atras atenția că măsurile bruște, precum tăieri de salarii sau concedieri în sectorul public, sunt nerealiste: „Nu se pot tăia salarii, nu poți da oameni afară rapid, astea sunt povești. Și reducerea cheltuielilor publice este recesionistă, nu este fără efecte”.
Potrivit lui Isărescu, cheia este păstrarea credibilității politicilor economice, pentru a garanta accesul la finanțare în condiții acceptabile. „În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor acestei ajustări este problema esențială și aceasta este o chestiune politică..”
„Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea”, a spus guvernatorul, care a descris abordarea propusă drept un „program de dietă”.
„Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă doar pe o grupare socială sau pe alta. Și asta este o decizie destul de grea. Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea. Treptat, strângem cureaua. Un program de dietă i-am spus. Nu înseamnă neapărat austeritate. Este un program negociat cu Uniunea Europeană, treptat, nu brutal, cam 0,7%-1% de reducere anuală a deficitului public. Să fie sub creșterea economică. Pentru asta trebuie să asiguri creștere economică de 2-3%, astfel ca la nivelul întregii țări să nu mai fie austeritate. Să nu mai fie dezmăț în ceea ce privește cheltuielile. Dar nu austeritate”, a mai spus guvernatorul BNR.
Întrebat cât de aproape sau de departe este România de recesiune în condițiile actuale, guvernatorul BNR a spus că „suntem încă departe”.
„Suntem încă departe. Dar în funcție de măsuri… s-ar putea să… Cântărirea măsurilor nu este un lucru ușor, în același timp să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul și să nu creezi recesiune. O combinație foarte grea, eu cred că se poate face. Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată, ne-am jucat cu focul, noi, ca țară. Nu poți să te joci cu focul. Dacă cineva vorbește de naționalizare… Piața de capital ce poate să facă? Să se ducă se zică: „Da, am venit să îmi tai capul”. Bineînțeles că pleacă. Și au fost ieșiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esențială, în condițiile de pace socială”, a conchis Isărescu.