De la un avans de 1% în 2024, creşterea economică trebuie să se dubleze anul acesta, în condiţiile în care economia europeană se mişcă greoi, iar pe plan intern guvernul deja a venit cu măsuri de austeritate bugetară şi de majorări în fiscalitate pentru business, potrivit Mediafax.
În „ordonanţa de urgenţă trenuleţ” sau în nota de fundamentare nu există un impact calculat de autori al măsurilor asupra economiei. Impactul pe buget prin măsuri de austeritate sau de creştere a fiscalităţii este de aproximativ 40 mld. lei (8 mld. euro), care va reverbera şi în consum, inflaţie sau economie în ansamblu. Întrebarea este însă cât de mare va fi impactul economic al „ordonanţei trenuleţ”, cu care guvernul Marcel Ciolacu 2 a venit în ultimele zile din 2024, conform Ziarul Financiar.
Măsurile pe partea de austeritate, adică îngheţarea salariilor bugetarilor, a pensiilor ori limitarea reducerilor pentru studenţi la călătoriile cu trenul, au un impact asupra consumului. În aceeaşi vreme, majorările de taxe sau reintroducerea taxei pe stâlp au un efect asupra inflaţiei, care a rămas relativ stabilă, dar încă mare: 5,1%.
„Clar impulsul fiscal din economie va dispărea, va fi mai degrabă statul care să tragă bani din economie. Lucrul acesta pe de-o parte va mai tempera creşterea preţurilor, că nu se vine cu cererea nouă de bunuri, nu se adaugă peste ce există, deci ar putea duce la o temperare a inflaţiei”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
Practic, în 2024, guvernul a venit cu un impuls în economie de aproape 30 mld. euro, numai din deficitul bugetar. Cu toate acestea, creşterea economică rezultată a fost de numai 1%, pentru că cererea de bunuri şi servicii, consumul, s-a orientat către importuri, în condiţiile în care producţia locală nu face faţă. Salariile din sistemul bugetar au crescut cu 23%, în vreme ce cheltuiala cu pensiile a crescut cu 16%.