Blocajul urbanistic al Bucureștiului, instrumentat de către edilul general continuă să genereze efecte devastatoare în problema locuirii. Asta pentru că proiectele imobiliare de locuințe sunt afaceri care necesită nu doar predictibilitate, ci și o perioadă de câțiva ani pentru operaționalizare.
Urmare a faptului că, în ultimii 5 ani, toate autorizațiile au fost suspendate, fie prin nesupunerea spre aprobare a PUZ-urilor individuale, fie prin suspendarea PUZ-urilor coordonatoare ale sectoarelor, oferta de noi apartamente a rămas mult inferioară cererii, conducând la explozia prețurilor. Deși recent Curtea Constituțională a dat o lovitură devastatoare lui Nicușor Dan, stabilind că principiul neretroactivității guvernează și actele administrative, reluarea investițiilor va necesita ani de zile, perioadă în care costurile pentru locuințe rămân prohibitive, conform unei analize publicate de economica.net.
Dublarea prețurilor în București în ultimii 5 ani
Astfel, piața imobiliară din Capitală a continuat să urce în martie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În medie, prețurile apartamentelor au înregistrat creșteri vizibile în aproape toate zonele analizate, cu salturi spectaculoase în cartierele considerate deja premium, informează platforma citată, în urma unei monitorizări a anunțurilor publicitare pentru vânzarea de case.
Conform datelor analizate, cea mai mare creștere anuală s-a înregistrat în zona Crângași-Giulești, unde prețul mediu al apartamentelor a urcat de la 90.725 de euro în martie 2024, la 114.860 de euro în martie 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 26%.
Pe segmentul premium, zona Alba Iulia-Decebal-Muncii a depășit în martie 2025 pragul de 176.000 de euro pentru un apartament, cu aproape 19% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Specialiștii consideră că sunt mai multe probleme ce derivă din lipsa ofertelor accesibile pentru apartamente, situația afectând viața tuturor bucureștenilor.
Exodul către suburbii
Deși Capitala nu deține infrastructura altor țări, constând în metrou sau metrou de suprafață către localitățile învecinate, multe familii tinere aleg să se mute în comunele sau orașele limitrofe, unde prețurile sunt mult mai accesibile și unde construcțiile noi sunt permise.
Problema este că nu doar transportul este deficitar, ci și serviciile de educație, sănătate sau divertisment, ca să nu mai vorbim de locurile de muncă. Acest fapt conduce la utilizarea, de către cei mutați în județele Ilfov sau Giurgiu, de pildă, a autoturismelor proprii atât pentru a merge la serviciu, cât și pentru a duce copiii la școală ori pentru a face cumpărături sau a participa la activități sociale. Toate obiectivele aflându-se în oraș, traficul se aglomerează suplimentar, oamenii pierzând mult timp cu deplasarea către punctele de interes.
Un oraș paralizat
Nu doar pagubele economice sunt substanțiale, urmare a suspendării noilor edificări, din cauza scăderii contribuțiilor la buget și a antrenării industriei pe orizontală, ci și cele de mediu.
Un număr mai mare de mașini care stau blocate pe bulevardele care asigură accesul spre localitățile din jur înseamnă și mai multă poluare, implicând costuri pentru sistemul de sănătate. În plus, lipsa de soluții a administrației pentru adaptarea infrastructurii rutiere, puternic afectate și ea de sutele de gropi abandonate ca șantiere ale termoficării, nu pare să dea o perspectivă bună a locuirii pentru viitor.
Utopia „orașului de 15 minute”
Deși la nivel internațional specialiștii au arătat că transportul alternativ poate fi soluția pentru ca parcurgerea unui oraș în doar un sfert de oră, pentru București ipoteza pare un vis. Asta și pentru că, tot conform studiilor, pentru asta e nevoie de o dezvoltare a locuirii pe verticală, mai cu seamă în zone centrale, asigurându-se acces la deplasarea în comun, dar și distanțe mici până la spații de birouri, școli, magazine, cabinete medicale, teatre sau restaurante.
În București, însă, fenomenul este fix cel opus, prin "obligarea" mutării în afara centrului, din cauza blocajului urbanistic.