O știre făcea vâlvă în Europa zilele trecute: tentativă de lovitură de stat la Budapesta! Autoritățile maghiare au reținut mai mulți suspecți în cazul unei tentative de lovitură de stat, o grupare periculoasă - spun anchetatorii maghiari - , care planifica o adevărată lovitură de palat în Ungaria. Acum, după ce situația e mai calmă, liderul maghiar Viktor Orban acuză Bruxellesul. "Bruxellesul vrea un guvern marionetă în Ungaria şi, imediat ce va reuşi să ajute unul să preia puterea, îi vor da instrucţiuni şi ordinele lor vor trebui executate", a declarat vineri premierul conservator ungar Viktor Orban la postul public de radio Kossuth, relatează agenţia de presă MTI, confruntat cu ascensiunea noului partid de opoziţie Tisza intrat în PPE şi creat de unul dintre foştii săi aliaţi, Peter Magyar, care a decis să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale.
Potrivit lui Orban, o decizie în acest sens orchestrată de Partidul Popular European (PPE) a fost deja luată la Bruxelles. "Ei au spus: s-a terminat, domnule prim-ministru, plecaţi, dumneata şi guvernul tău, noi avem aici de pus un nou prim-ministru şi un pretins partid de guvernământ! Noi, la Bruxelles, îi sprijinim", afirmă premierul ungar,
"Ei au nevoie de un guvern marionetă. Toate imperiile sunt aşa, la fel erau şi sovieticii (...) Bruxellesul vrea un guvern de 'yesmeni' care, atunci când primeşte un telefon de la Bruxelles, să spună mereu 'da'", crede Viktor Orban, relatează Agerpres.
"Aceasta nu este doar o chestiune de putere. Bruxellesul are dispute de politică economică cu Ungaria şi impactul asupra populaţiei va fi serios dacă renunţăm (...) Problema nu este cine va fi prim-ministru, ci care sunt efectele pe care le va suferi populaţia", a continuat el.
O relație complicată cu UE
Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.
Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.
Ascensiunea lui Peter Magyar
Dar provocarea cea mai recentă pentru premierul suveranist ungar este creşterea popularităţii noului partid de opoziţie condus de Peter Magyar, care în afara declaraţiilor politice se remarcă şi prin organizarea de manifestaţii anti-guvernamentale.
Fost membru al Fidesz, partidul lui Orban, Magyar a demisionat din această formaţiune după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului.
El a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.
Ultimele sondaje arată că Tisza a depăşit Fidesz în opţiunile de vot, tendinţă care dacă se menţine ar conduce la pierderea puterii de către Orban după următoarele alegeri legislative în 2026.