Eradicarea sărăciei se face cu o utilizare inteligentă a resurselor, o valorificare superioară a materiei prime, gazelor, energiei şi a resursei umane, dar şi cu o restructurare eficientă şi eficace, care înseamnă politici publice adecvate, nu "trenuleţe", susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
"Eradicarea sărăciei nu se face cu creşteri din pix a salariilor şi pensiilor (urmată de creştere a impozitelor şi taxelor), ci cu o utilizare inteligentă a resurselor, o valorificare superioară a materiei prime, gazelor, energiei şi a resursei umane, şi obligatoriu cu o restructurare eficientă şi eficace. Asta înseamnă politici publice adecvate, nu "trenuleţe"", afirmă preşedintele AEI, citat într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
Potrivit acestuia, statele din Uniunea Europeană se găsesc în situaţia de a fi pierdut competiţia cu alte ţări din lume, după explozia preţurilor la energie electrică şi la gaze din 2021.
"Faţă de SUA şi China, preţurile energiei în UE au fost duble în perioada crizei. Chiar şi după scăderea preţurilor înregistrată pe parcursul anului 2023-2024, preţurile în Europa rămân cele mai mari din lume. Această situaţie se poate compensa doar printr-o restructurare şi reducere a risipei de resurse (financiare, umane, energetice, materiale etc.). Cu alte cuvinte, printr-o creştere a productivităţii resurselor. Productivitatea resurselor se exprimă prin cantitatea de PIB (produs intern brut) pe unitatea de material consumat. La nivelul UE, după criza economică din anul 2008 - 2010, s-a produs o decuplare a PIB de unitatea de material consumat în medie, aspect care a determinat o creştere continuă a productivităţii resurselor. România este singura ţară din UE unde nu s-a reuşit această decuplare totală", a subliniat Dumitru Chisăliţă.
Totodată, România a avut în 2022 o productivitate a resurselor de 0,52 euro pe kilogram, de aproape 5 ori sub media UE, de 2,42 euro/kg şi de 16 mai mică decât ţara cu cea mai mare productivitate a resurselor (cea mai mică risipire a resurselor), arată datele Eurostat, citate în comunicat.
"Cu acest nivel am depăşit Bulgaria în anul 2021, până la acel moment găsindu-ne pe ultimul loc în UE. Ce se poate desprinde din acest grafic este că ţările cele mai bogate, sunt ţările care au cea mai bună utilizare a resurselor (se creează valoare adăugată mare cu aceeaşi resursă). Iar ţările cu cea mai mare risipă a resurselor sunt ţările cele mai sărace din UE. În ultimii 25 de ani, România este singura ţară din UE care nu a avut o creştere a productivităţii resurselor. Practic, am stagnat 25 de ani, iar PIB-ul a crescut, în principal datorită consumului populaţiei, bazat pe împrumuturi masive", se mai precizează în document.
În cazul României, productivitatea resurselor a coborât abrupt între 2002 şi 2008, perioadă de avânt economic neîntrerupt, ceea ce sugerează o dezvoltare care a pus puţin preţ pe eficienţă şi creşterea valorii adăugate a resurselor, mai arată datele Eurostat, citate în comunicat.