Decizie bombă în dosarul cocainei de la Marea Neagră: Judecătorii Tribunalului Tulcea anulează rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT într-unul dintre cele mai mari cazuri de trafic de droguri din România, cunoscut sub numele de „Drogurile de la Marea Neagră”. Aproape o tonă de droguri au recuperat autoritățile române din mare și alte câteva sute au fost confiscate ulterior.
Dosarul a fost inițiat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, după ce o barcă s-a răsturnat în zona Sfântul Gheorghe, unde a fost descoperită aproape o tonă de droguri.
Ulterior, alte sute de kilograme de droguri au fost găsite pe coasta Mării Negre. În total, anchetatorii au confiscat aproximativ 1,8 tone de droguri.
Revenind la decizia de miercuri a Tribunalului Tulcea, instanța a decis să admitp excepţiile invocate din oficiu, potrivit Ziarul Amprenta.
„Constată nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru lipsa autorizării prealabile a organului competent prevăzută de art. 9 alin. 3 C. pen. şi art. 10 alin. 2 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic ilicit internaţional de droguride mare risc şi iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave reţinute în sarcina inculpaţilor, Matei Iuliana, Şugar Bogdan Alin, Şugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Pălăcean Silviu Augustin, Alexandru Claudiu, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Calero Henares Alvaro Jesus, Kirnos Rostyslav, Sabater Nieto Juan Antonio, Stojic Predrag şi a tuturor actelor de urmărire penală efectuate după această dată şi dispune excluderea lor din materialul probator.
Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, ca urmare a neindicării menţiunilor obligatorii potrivit art. 328 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. (respectiv neindicarea unei adrese de domiciliu/ reşedinţă a inculpatului Nasrallah Eddine Nor Joseph).
Admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi.
Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, cu privire la inculpaţii Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rotzslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Şugar Bogdan Alin, în sensul insuficientei descrieri a situaţiei de fapt reţinute şi a neindicării mijloacelor de probă în baza cărora se sprijină acuzarea şi analiza acestora cu privire la fiecare infracţiune şi pentru fiecare inculpat în parte.
Constată nelegalitatea efectuării actelor procedurale ce privesc aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv inculpat pentru inculpaţii Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Alexandru Claudiu, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare prev. de art. 10 C. proc.pen. Respinge celelalte cereri şi excepţii.
În temeiul art. 345 alin. 3 C. proc.pen.. Prezenta încheiere se comunică de îndată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală care în termen de 5 zile va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
Fixează termen pentru soluţionarea procedurii de cameră preliminară la data de 21.03.2025.
Cu drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată conform art. 346 alin. 4 C. proc., pen. Pronunţată în camera de consiliu, azi 23.10.2024“, se arată în minuta instanței tulcene.
Cum au ajuns drogurile pe teritoriul românesc
Toată povestea care sună ca un scenariu de la Hollywood, a început pe 23 martie 2019. Atunci, într-o şalupă abandonată lângă Sfântu Gheorghe, autorităţile au găsit aproape o tonă de droguri de mare risc, de puritate 90 la sută. Pachete pluteau împrăştiate pe mare şi zeci de scafandri au participat la recuperarea lor. Ulterior, o nouă cantitate a fost descoperită de poliţiştii de frontieră în zona platformelor marine, însumând 200 de kilograme de cocaină. Drogurile ar fi fost ambalate în 36 de saci şi, potrivit estimărilor, pe piaţa neagră valorează peste 300 de milioane de euro.
Drogurile de mare risc au intrat în România pe mare, spun procurorii, şi ar fi trebuit să fie preluate şi duse în străinătate, cu maşinile. Capturile erau învelite în veste de salvare pentru a fi protejate în cazul unei eventale operaţiuni de aruncare în apă la cel puţin 25 de kilometri de ţărm. Pachetele urmau să fie apoi recuperate de alţi traficanţi, cel mai probabil cei din şalupa abandonată. Traficanţii au folosit două şalupe, însă din cea de-a doua au dispărut drogurile.