Nicolae Ceaușescu era obsedat de imaginea sa de lider tânăr și perfect, ignorând complet problemele evidente de sănătate. Această fixare a generat numeroase complicații, punând inclusiv Securitatea în situații dificile. Consilierii săi apropiați erau constant sub presiune și descriau adesea atmosfera ca fiind una „terorizantă”.
Printre miile de pagini care s-au scris de Nicolae Ceaușescu, de când acesta a fost împușcat în 1989 în ziua de Crăciun, alături de tovarășa academician Elena, se remarcă un detaliu important. Obsesia de a părea tânăr și plin de vitalitate a fost atât de mare, încât fostul lider comunist și-a ascuns și ignorat o problemă importantă medicală: nu vedea bine.
Odată cu înaintarea în vârstă, liderul comunist începuse să aibă probleme cu vederea, necesitând ochelari. Conform apropiaților săi de la acea vreme, Ceaușescu refuza vehement să poarte ochelari cu dioptrii, pentru că îl făceau să pară bătrân.
Documentele către Ceaușescu trebuiau să respecte o anume regulă
Probleme de vedere pe care Ceaușescu le avea și le ignora cu succes au dus însă la o serie de situații, care mai de care mai comice, sau la polul opus, grave. În primul rând, în „cabinetul 1”, așa cum era numit biroul său, orice document ajungea trebuia să fie scris cu litere cât mai mari, pentru a putea fi citite fără ochelari.
De asemenea, o altă problemă era legată de întâlnirile oficiale. Se spune că nu de puține ori consilierii trebuiau să îi facă un instructaj lui Ceaușescu înainte de a se vedea cu lideri internaționali, căci altfel nu îi recunoștea. În ciuda eforturilor depuse de consilieri, dictatorul confunda uneori interlocutorii, căci nu vedea la distanță.
Securitatea rezolva eventualele gafe comise
Securitatea era cea mereu ocupată în aceste cazuri, căci eventualele gafe comise de Ceaușescu, precum salutarea persoanelor greșite, trebuiau imediat ascunse și mușamalizate. Presa vremii fiind controlată, astfel de incidente nu ajungeau niciodată la opinia publică.
Ceaușescu era recunoscut ca fiind interesat să audă cum se desfășoară lucrurile în cele mai mici detalii, astfel că de multe ori devenea provocator pentru diverși ingineri și proiectanți să explice anumite lucruri, altfel evidente pentru cineva care vedea bine, scrie retetesivedete.ro.
Medicul personal al lui Ceaușescu, sinucidere suspectă
Una dintre persoanele care l-a bănuit pe Ceaușescu de o boală mintală, pe lângă problemele de vedere, a fost medicul său personal, Abraham Schaechter. Acesta a ajuns la concluzia că pacientul său era „bolnav mintal”. Era suspicios, orgolios. Nu se putea da un certificat care să ateste că Nicolae Ceaușescu e bolnav mintal, pentru că dacă făceai așa ceva pur și simplu te aresta.
În cazul lui Schaechter, sfârșitul a fost tragic. În 1973, acesta a căzut de la fereastra unui spital, de la etajul 5. Verdictul a fost sinucidere, însă chiar și azi există suspiciunea intervenției Securității. Azi, este foarte greu de demonstrat sau de verificat afecțiunile de care suferea Nicolae Ceaușescu.
Dosarele sale medicale lipsesc, ele nefiind găsite nici în Arhivele Securității. Singurele mărturii ale cultului bolnav, dar și a obsesiei pe care o dezvoltase, cel puțin în ultimii ani ai vieții, rămân filmările din arhive, dar și ultimele sale discursuri, unde era vizibil schimbat, iar paranoia se instalase complet.