Profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti vorbeşte, într-un mesaj postat pe social media, despre suveranism, arătând că reprezentanţi ai acestui concept se află la putere, în România, de mai mult timp. „Sunt destui «suveranişti» prin partidele clasice îmbibaţi de «iubirea de ţară» şi care abia aşteaptă un loc în CA-urile din companiile sau agenţiile de stat”, scrie profesorul. El dă şi câteva exemple de consecinţe pe care „suvernanismul nătâng” le are asupra economiei.
„Suveranismul este de multă vreme la putere în România. Suveraniştii nu aduc nicio idee nouă. Dimpotrivă, militează pentru consolidarea poziţiilor deţinute până acum de stat în economie. Ceva ce este la ordinea zilei de decenii. Fără ca vreun politician sau partid aflat de multă vreme la putere să dea vreun semn că ar dori să schimbe ceva. Nu există nicio ameninţare deocamdată. Sunt destui «suveranişti» prin partidele clasice îmbibaţi de «iubirea de ţară» şi care abia aşteaptă un loc în CA-urile din companiile sau agenţiile de stat.
Stau cuminţi la coadă, cântând imnul, tatuaţi cu tricolor pe inimă”, scrie, joi, pe Facebook, profesorul Cristian Păun. El spune că un „exemplu elocvent” în acest sens este cel al pieţei energie şi de gaz din România. „Statul deţine astăzi în România 80% din producţia de energie electrică şi peste 50% din producţia de gaze naturale. La care se adaugă şi transportul şi distribuţia unde statul are ponderi importante. Singura zonă unde acceptă statul concurenţă privată (dar nu reală atât timp cât preţul este plafonat / subvenţionat) este zona de distribuţie. Cu alte cuvinte, în aceste două sectoare suntem de multă vreme suverani şi nu dăm semne că am dori altceva. Chiar prea «suverani», aş zice”; adaugă profesorul. El cataloghează această situaţie drept „suveranism nătâng”, ale cărui consecinţe „se văd de pe Soare”.
Printre consecinţe se numără, potrivit lui Cristian Păun, întârzierea cu un deceniu a exploatării gazelor din Marea Neagră
Printre consecinţe se numără, potrivit lui Cristian Păun, întârzierea cu un deceniu a exploatării gazelor din Marea Neagră, faptul că „toate facilităţile de producţie de energie din România sunt depăşite tehnologic şi au nevoie de renovări substanţiale (baraje, termocentrale, hidrocentrale, reactoarele nucleare 1 şi 2 etc.)”, dar şi realitatea că „investiţiile nu pot ţine pasul cu nevoia clară de dezvoltare şi modernizare a acestor sectoare”. „Nu sunt prea mulţi, spre deloc, care se anunţă interesaţi să prelucreze avansat gazele de la Marea Neagră cu statul român implicat până în gât în extracţia lor; Nu sunt prea mulţi, spre deloc, care să pornească facilităţi de producere de energie electrică pe baza gazelor de la Marea Neagră pentru a exporta energie electrică în toată regiunea, cu statul la butoane şi implicat la maxim în producerea de energie pe bază de gaz (deşi sunt întârzieri majore la termocentralele CEO şi Iernut);
Haosul din piaţă este evident şi se vede în disfuncţionalitatea pieţei. Cum este lăsată liberă, cum o ia razna, neavând operatori privaţi puternici care să producă energie. Cei privaţi produc energie verde şi sunt foarte segmentaţi şi foarte mici în comparaţie cu marii producători de stat, nu pot impune condiţii de piaţă”, se mai arată în mesajul profesorului Cristian Păun. El e de părere că „eectele economice ale suveranismului pot fi încă studiate la firul ierbii în multe sectoare din România”, arătând că „nu este nevoie să încercăm sau să aplicăm suveranimul” pentru că acesta este aplicat de decenii în România. „De aia suntem coada Europei şi a lumii civilizate când vine vorba de prosperitate. Din prea mult ”suveranism”, nu din prea puţin...”, concluzionează Cristian Păun.