Franţa a prezentat luni un nou guvern compus din foşti miniştri şi înalţi funcţionari publici, cu care prim-ministrul Francois Bayrou speră că poate trece prin parlament bugetul pentru 2025 şi poate preveni o adâncire a crizei ţării, relatează AFP şi Reuters, potrivit news.ro.
Eric Lombard, în vârstă de 66 de ani, şeful Caisse des Depots (CdC), braţul de investiţii al guvernului francez, a devenit ministru al finanţelor, lucrând cu Amélie de Montchalin în calitate de ministru al bugetului. Aceştia vor trebui să înceapă să lucreze imediat cu Bayrou la adoptarea unei legi bugetare pentru 2025, după ce respingerea în Parlament a legislaţiei propuse în acest sens a dus la răsturnarea predecesorului lui Bayrou, fostul prim-ministru Michel Barnier.
Noua echipă a lui Francois Bayrou, un apropiat al preşedintelui Emmanuel Macron, a fost prezentată de Palatul Elysee luni seara, după amânări succesive, şi va fi supusă unei presiuni acute pentru a reduce un deficit care este de aşteptat să se situeze la sfârşitul anului la peste 6% din produsul intern brut.
Parlamentul este în vacanţă până la 13 ianuarie. Cu toate acestea, odată cu revenirea parlamentarilor, Bayrou şi echipa sa vor trăi, probabil zi de zi, sub ameninţarea constantă a moţiunilor de cenzură.
Preşedintele francez Emmanuel Macron speră că Bayrou poate evita voturile de neîncredere cel puţin până în iulie, când Franţa va putea organiza noi alegeri parlamentare.
Bayrou s-a chinuit timp de 10 zile să formeze un guvern, încercând să evite eventualele moţiuni de cenzură din partea extremei drepte şi a stângii.
Élisabeth Borne, care a demisionat din funcţia de prim-ministru în ianuarie, a devenit acum ministru al educaţiei, în timp ce fostul ministru de interne Gerard Darmanin va conduce Ministerul Justiţiei, iar la Interne rămâne Bruno Retailleau. Ministrul de externe şi pentru afaceri europene Jean-Noel Barrot a fost păstrat în funcţie, la fel şi ministrul apărării, Sebastien Lecornu. Acesta din urmă este un „supravieţuitor”, deţinând funcţia, în contextul războiului din Ucraina, din 2022. A fost ministru al apărării în cabinetele succesive conduse de Élisabeth Borne, Gabriel Attal, Michel Barnier, iar acum, Francois Bayrou.
UN ÎNCEPUT DIFICIL PENTRU BAYROU
Eşecul Franţei de a adopta un buget pentru 2025 care să reducă cheltuielile a speriat investitorii şi agenţiile de rating, dar economiile necesare pentru a aduce finanţele publice ale Franţei pe linia de plutire s-au dovedit a nu fi prea mult pe placul deputaţilor dintr-un parlament profund divizat.
Bayrou însuşi a avut un început dificil de când a fost numit prim-ministru, în 13 decembrie. El a fost criticat pentru că s-a deplasat cu un avion privat în oraşul Pau din sud-vestul ţării, unde este în continuare primar, pentru a participa la reuniunea consiliului local, lăsându-l pe ministrul de interne să se deplaseze în teritoriul de peste mări Mayotte, devastat de ciclon.
Un sondaj de opinie publicat la 19 decembrie a arătat că 64% dintre respondenţi erau nemulţumiţi de numirea sa ca prim-ministru.
Săptămâna trecută, acesta a invitat toate partidele principale la discuţii în vederea formării unui guvern, excluzând partidul de extremă dreapta Rassemblement National şi partidul de extremă-stânga La France Insoumise. Oferta, combinată cu o propunere adresată sindicatelor de a elabora împreună o nouă versiune a mult contestatei reforme a pensiilor adoptată în 2023, a primit doar un sprijin călduţ din partea partidelor, de la socialişti la conservatori.
Liderul Partidului Verzilor, Marine Tondelier, care a făcut presiuni pentru ca stângii să i se ofere posibilitatea de a guverna de când alegerile anticipate au dus, în această vară, la formarea unui parlament în blocaj, a declarat că stânga va rămâne în opoziţie. Socialiştii şi comuniştii au refuzat, de asemenea, oferta de a face parte din cabinetul său.
UN MINISTRU DE FINANŢE PREA APROAPE DE MACRON?
Alegerea lui Eric Lombard la Finanţe s-ar putea dovedi, de asemenea, problematică.
Înainte de a se alătura CdC, Lombard a fost bancher senior la BNP Paribas. Între 2013-17, a lucrat la Generali France, ajungând director general al firmei de asigurări.
Este văzut ca un tehnocrat impresionant, cu o experienţă profundă în eşaloanele superioare ale sectorului public şi ale instituţiilor financiare private. Cu toate acestea, ar putea fi vulnerabil în faţa acuzaţiilor că înclină prea mult spre stânga din punct de vedere politic şi că este prea apropiat de foarte nepopularul preşedinte Macron.
LISTA GUVERNULUI BAYROU
Élisabeth Borne, ministru de stat, ministru al educaţiei naţionale, cercetării şi învăţământului superior
Manuel Valls, ministru de stat, ministrul pentru teritoriile franceze de peste mări
Gérald Darmanin, ministru de stat, ministru al justiţiei, custode al sigiliilor
Bruno Retailleau, ministru de stat, ministru de interne
Catherine Vautrin, ministrul muncii, sănătăţii, solidarităţii şi familiei
Éric Lombard, ministrul economiei, finanţelor şi suveranităţii industriale şi digitale
Sébastien Lecornu, ministrul forţelor armate
Rachida Dati, ministrul culturii
François Rebsamen, ministrul amenajării teritoriului şi descentralizării
Jean-Noël Barrot, ministrul pentru Europa şi afaceri externe
Agnès Pannier-Runacher, ministrul pentru tranziţie ecologică, biodiversitate, silvicultură, mare şi pescuit
Annie Genevard, ministrul agriculturii şi suveranităţii alimentare
Laurent Marcangeli, ministrul acţiunii publice, funcţiei publice şi simplificării
Marie Barsacq, ministrul sportului, tineretului şi voluntariatului
În afară de aceşti miniştri titulari, au fost numiţi încă 20 de miniştri delegaţi, aflaţi în subordinea lor şi ocupându-se de portofolii specifice.