Te-ai gândit vreodată cum ai putea să îți gestionezi emoțiile rapid? Încearcă „Regula celor 90 de secunde” și descoperă tehnica inovatoare creată de un specialist în neuroștiințe, care îți oferă instrumentele necesare pentru a controla furia, frica și anxietatea, ajutându-te să îți regăsești calmul într-un timp scurt.
Din momentul în care ne naștem, emoțiile devin unul dintre cele mai importante aspecte pe care trebuie să învățăm să le gestionăm. Instinctiv, căutăm fericirea, iubirea sau liniștea, pentru că acestea ne generează senzații plăcute. În același timp, evităm emoțiile precum frica, tristețea sau furia, pentru că ne confruntă cu părți ale noastre pe care nu le înțelegem pe deplin. Ele ne conectează la lume și ne ajută să o înțelegem, dar pot și să ne copleșească.
Contrar a ceea ce am crezut până acum, emoțiile nu sunt nici bune, nici rele; ele sunt pur și simplu răspunsuri automate ale creierului nostru la stimulii interni sau externi. Apar ca mesageri care ne alertează despre ce se întâmplă în jurul nostru sau în interiorul nostru, astfel că ceea ce facem cu ele și cum le lăsăm să ne influențeze viața depinde de noi.
„Regula celor 90 de secunde”, un concept dezvoltat de neurocercetătoarea Jill Bolte Taylor, vine ca o soluție pentru a înțelege și gestiona emoțiile negative. Această tehnică explică faptul că emoțiile intense, precum furia sau frica, au o durată fizică foarte scurtă: doar 90 de secunde. În acest timp, corpul nostru reacționează natural; însă, ceea ce urmează depinde de deciziile noastre.
Ce este „Regula celor 90 de secunde”
Această regulă se bazează pe o descoperire esențială despre modul în care funcționează creierul nostru: atunci când trăim o reacție emoțională, fie că este vorba de frică, furie, tristețe sau orice altă emoție intensă, răspunsul chimic inițial din creier și corp durează doar 90 de secunde, informează psychologytoday.com.
În acest timp, creierul eliberează neurotransmițători și hormoni ca reacție la un stimul, cum ar fi o situație externă sau o gândire internă, care declanșează o stare emoțională. Totuși, după aceste 90 de secunde, răspunsul fiziologic dispare, cu excepția cazului în care stimulul este menținut activ prin atenția noastră conștientă.
Fereastra de 90 de secunde îți permite să recunoști semnalele de avertizare, să simți schimbările fiziologice din corpul tău și să observi cum ele se acumulează sau se estompează. După un minut și jumătate, reacția chimică inițială dispare. Dacă încă simți frică, furie, anxietate sau orice altă emoție, nu fiziologia ta este responsabilă pentru aceasta, ci propriile gânduri care restimulează schimbările chimice.
În cazul în care reacția nu dispare după un minut și jumătate, propria minte ne sabotează
Așadar, atunci când emoția negativă persistă dincolo de această perioadă, este decizia noastră, fie conștientă, fie inconștientă, să menținem ceea ce simțim. De exemplu, atunci când reconstituim mental evenimentul, îl retrăim sau îl interpretăm de mai multe ori, hrănim și prelungim reacția emoțională dincolo de durata biologică naturală a acesteia.
Regula celor 90 de secunde a avut un impact semnificativ atât în știință, cât și în viața oamenilor, deoarece a demonstrat că avem control asupra emoțiilor noastre, care, uneori, ne împiedică să trăim fericiți sau în pace.
Cum se aplică Regula celor 90 de secunde
Teoria lui Jill Bolte Taylor este că, atunci când simți o emoție puternică, nu trebuie să o combați sau să o ascunzi. Tot ce trebuie să faci este să rămâi calm, să respiri adânc și să lași să treacă secunde importante, pentru a decide cum vrei să reacționezi odată ce devii conștient de emoția respectivă.
În loc să reacționezi automat sau să te lași copleșit de acea emoție, Taylor ne încurajează să ne oprim și să lăsăm experiența emoțională să curgă, conștientizând că trupul nostru procesează o reacție chimică naturală.
În acele 90 de secunde, cheia este să observi fără să judeci ce se întâmplă în interiorul tău: să simți cum emoția îți afectează corpul, cum se manifestă fizic și să o lași să treacă precum o undă.
Jill Bolte Taylor folosește metafora „valurilor emoționale”, care vin, cresc în intensitate și, în cele din urmă, dispar, dacă nu încercăm să le combatem sau să ne agățăm de ele.
Această regulă ne permite să practicăm autoreglarea emoțională, rămânând calmi și alegând conștient cum dorim să acționăm sau să interpretăm ceea ce ni se întâmplă. Acest lucru, la rândul său, reduce stresul, favorizează o reziliență emoțională mai mare și ne ajută să trăim viața cu mai multă claritate și echilibru.
Importanța acestei metode constă în faptul că nu neagă sau reprima emoțiile negative; dimpotrivă, le validează și le recunoaște ca fiind o parte naturală a experienței umane. Totuși, ne învață că nu trebuie să rămânem captivi în ele pe termen nelimitat.