Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei din septembrie 2024 prin care Legea nr. 11/2024 a fost declarată neconstituțională în ansamblul său din cauza lipsei de predictibilitate și a incoerenței legislative.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis pe 19 septembrie 2024 excepția de neconstituționalitate ridicată de Curțea de Apel București și Curțea de Apel Ploiești, declarând Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal judiciar neconstituțională în ansamblul său. Aceasta reprezintă o decizie de o importanță majoră pentru sistemul judiciar din România, afectând direct mii de profesioniști din domeniu.
Argumentele principale ale Curții
Decizia nr. 402/2024 a CCR subliniază mai multe aspecte esențiale care au dus la concluzia de neconstituționalitate:
1. Lipsa de claritate și previzibilitate a legii:
Curtea a observat că „dispozițiile legale sunt formulate într-o manieră imprecisă, neclară, și nu sunt corelate cu alte acte normative”. Acest lucru afectează securitatea juridică și creează incertitudine atât pentru profesioniștii afectați, cât și pentru beneficiarii actului de justiție.
„Legea în ansamblul său își pierde aptitudinea de a reglementa în mod corespunzător un segment esențial și covârșitor, ca volum, din activitatea instanțelor”, subliniază CCR.
2. Suprapuneri și inconsistențe legislative:
Reglementările privind atribuțiile grefierilor judiciari se suprapun cu cele ale asistenților judecători, creând confuzie și dificultăți în aplicare. De asemenea, lipsesc dispoziții clare cu privire la atribuțiile noilor funcții create prin lege.
Reglementările privind atribuțiile sunt confuze, marcate de suprapuneri și, încă și mai grav, incompletă, se arată în decizie.
3. Nerespectarea principiului separației puterilor în stat:
CCR a atras atenția asupra faptului că atribuirea unor competențe Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fără un cadru legal bine definit, contravine rolului exclusiv al Parlamentului de a legifera. Aceasta delegare excesivă este contrară art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
4. Impactul negativ asupra activității instanțelor:
Curtea a avertizat că schimbările propuse de Legea nr. 11/2024, implementate în mod abrupt, „ar putea compromite însăși realizarea actului de justiție”, afectând nu doar profesioniștii, ci și drepturile fundamentale ale justițiabililor.
Lipsa unei etapizări și gradări a implementării reformei compromite finalitatea acesteia, subminând funcționarea autorității judecătorești și afectând drepturile fundamentale ale justițiabililor, argumentează Curtea.
Consecințele deciziei CCR
CCR a concluzionat că „viciile de neconstituționalitate constatate afectează legea în ansamblul său”. Prin urmare, Legea nr. 11/2024 este declarată integral neconstituțională, iar actele normative abrogate de această lege, inclusiv Legea nr. 567/2004, revin în vigoare.
„Reglementările legale abrogate prin Legea nr. 11/2024 reintră în vigoare la data publicării prezentei decizii”, precizează Curtea.
Ce prevedea legea declarată neconstituțională
Legea privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al Parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 1 august 2024.
Potrivit legii, grefierii şi celelalte categorii de personal cu funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al Parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni consecutive de activitate, prevede un amendament adoptat de Senat, în calitate de for decizional, la proiectul iniţiat de Guvern.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Conform unui alt amendament admis, de pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, şi personalul cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.
O altă modificare la proiectul de act normativ prevede că "poate fi numită în funcţia de grefier judiciar persoana care îndeplineşte, pe lângă condiţiile prevăzute de lege, şi următoarele condiţii: are o vechime de cel puţin trei ani în funcţia de grefier de şedinţă, de grefier principal sau de grefier cu studii superioare juridice, indiferent de instanţă sau Parchet".
Potrivit actului normativ, recrutarea în vederea ocupării posturilor de grefier judiciar se realizează prin concurs organizat la nivel naţional de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Şcoala Naţională de Grefieri.
Concursul se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, pe baza solicitărilor transmise în acest sens Consiliului Superior al Magistraturii de către Curţile de apel.
Numărul de posturi vacante de grefier judiciar scoase la concurs, calendarul desfăşurării concursului, cuantumul taxei de concurs, data şi locul susţinerii concursului, tematica şi bibliografia de concurs, modalitatea de înscriere, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea tipizată de înscriere la concurs sunt stabilite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri.
Organizaţiile sindicale reprezentative în domeniu pot lua parte la desfăşurarea concursului, în calitate de observatori.
Grefierii judiciari nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi cel puţin doi ani de la data numirii în funcţie.
Grefierii şi a alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor de pe lângă acestea pot fi eliberaţi din funcţie inclusiv din motive de incapacitate profesională, ca sancţiune disciplinară, în urma unei condamnări definitive, după amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu excepţia situaţiilor în care, la solicitare, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că infracţiunile, săvârşite din culpă, nu afectează prestigiul justiţiei.
DECIZIA CCR nr. 402/2024 pr... by florinpuscas