Guvernul va adopta celebra Ordonanță trenuleț, care are drept scop stoparea creșterii deficitului bugetar. În anul 2024, creșterea cheltuielilor în zona bugetară a fost una exponențială, asta în condițiile în care Guvernul a încercat, pentru prima dată după 35 de ani, să forțeze investiții majore pentru țara noastră. Până să se vadă beneficiile investițiilor, cheltuielile cu salariile bugetarilor și creșterile de pensii au pus la pământ bugetul de stat.
CONSULTAȚI ȘI ORDONANȚA TRENULEȚ
Conform cifrelor aflate pe masa Guvernului, în anul 2024, cei mai mulți bani s-au dus în următoarele zone:
- Pentru salariile din sistemul bugetar s-au alocat, la începutul anului 146,9 miliarde lei, iar în timpul anului aceste cheltuieli au crescut la 164,5 miliarde lei. Doar aici vedem un plus de 18,1 miliarde lei.
- Pentru Cheltuieli cu asistența socială (pensii generale, pensii de serviciu, pensii speciale, compensare la energie), la începutul anului s-au alocat 209,6 miliarde lei, iar în urma creșterilor, la finalul anului se cheltuiseră 222,7 miliarde de lei. Asta înseamnă o creștere de 13,1 miliarde lei.
- În domeniul sănătății, la începutul anului se alocaseră 81,2 miliarde lei, iar în timpul anului cheltuielile au crescut și au ajuns la 92,6 miliarde lei. Asta înseamnă un plus de 11,4 miliarde lei.
- Guvernul a forțat investițiile publice în autostrăzi și alte proiecte de mare amploare. La începutul anului au fost alocați 44,9 miliarde lei, iar până la finalul anului sumele au crescut până la 64,1 miliarde lei. În total, alocările pentru investiții au crescut cu 19,2 miliarde lei.
- Pentru subvenții, Guvernul a alocat 13,7 miliarde lei, iar pe parcursul anului cheltuielile totale au ajuns la 16,9 miliarde lei. În total, creșterile au fost de 3,2 miliarde lei.
- Pentru alte transferuri, inclusiv către Uniunea Europeană, Guvernul a alocat 30,2 miliarde lei, iar pe timpul anului acestea au crescut la 34,8 miliarde lei. În total s-a înregistrat o creștere de 4,5 miliarde lei.
În total, creșterile de cheltuieli în anul 2024 au fost de 69,4 miliarde de lei. Se remarcă faptul că au crescut pensiile și salariile, dar în evidență ies cheltuielile cu investițiile, acolo unde Guvernul a plusat cel mai mult.
Situația este foarte grea, așa că s-au adoptat măsuri de urgență la Guvern
Menţinerea salariilor şi pensiilor la nivelul de pe finalul anului 2024:
Salariile, sporurile şi alte beneficii acordate personalului din sectorul public se vor menţine la nivelul din noiembrie 2024.
Pensiile rămân îngheţate, însă ar putea fi majorate ulterior, la adoptarea bugetului pentru anul 2025.
Pensiile speciale şi indemnizaţiile nu vor fi indexate cu rata inflaţiei.
Angajările la stat vor fi îngheţate, cu excepţia posturilor unice, a situaţiilor în care procedurile de organizare de concurs au fost deja iniţiate.
De asemenea, ordonatorii de credite vor putea face angajări pe 15% din posturile vacantate după adoptarea ordonanţei (sistemul de o angajare la şapte plecări).
Alocaţiile pentru copii rămân la nivelul din noiembrie 2024
Indicatorul social de referinţă rămâne în 2025 la nivelul din 2024, astfel că nu se majorează o serie de beneficii care se calculează în funcţie de acest indicator, cum ar fi prima de inserţie subvenţia pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială valoarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului alocaţia lunară de plasament valoarea minimă a indemnizaţiei lunare de acomodare, în cazul adopţiei unui copil indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţi indemnizaţia de şomaj indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi venitul minim de incluziune
Limitarea cheltuielilor suplimentare:
Nu se vor acorda premii, bonusuri sau vouchere de vacanţă. Plata sumelor din hotărâri judecătoreşti va fi eşalonată pe mai mulţi ani.
Reorganizare şi reducerea posturilor:
Se suspendă ocuparea posturilor vacante, cu excepţia celor unice.
Obligaţia reducerii cu 25% a numărului instituţiilor/structurilor subordonate.
Mai puţini bani pentru partidele politice:
Subvenţia pentru partidele politice se diminuează cu 25% fata de anul 2024, prevede acum proiectul. Într-o variantă iniţială, suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat urma să coboare de la 0,01%-0,04% din produsul intern brut (în prezent) la cel 0,005%-0,01% din PIB.
Prioritizarea investiţiilor publice:
Crearea unui spaţiu bugetar pentru investiţii şi proiecte finanţate din fonduri europene.
Limitarea creditelor de angajament pentru proiecte noi la 50% din nivelul din 2024.
Impact asupra beneficiarilor de facilităţi:
Reduceri limitate pentru transportul studenţilor şi alte categorii de facilităţi sociale. Astfel, studenţii ar putea primi reducere de 90% pentru transport rutier şi feroviar doar pe ruta dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ.
Guvernul a renunţat la intenţia ca reducerea la transport local în comun şi transportul cu metroul să fie de 50%.
Acordarea tichetelor sociale doar dacă acestea sunt integral decontabile din fonduri externe.
Strategii bugetare şi obiective fiscale:
Se urmăreşte reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031.
Ajustarea cheltuielilor publice pentru a susţine traiectoria fiscală asumată.
Măsuri specifice pentru operatorii economici de stat:
Limitarea cheltuielilor salariale la nivelul anului precedent, cu excepţia influenţelor determinate de creşterea salariului minim.