Cinci partide au fost de acord să formeze un nou guvern de coaliţie în Belgia, încheind mai bine de şapte luni de negocieri şi deschizând calea pentru ca naţionalistul flamand Bart De Wever să fie următorul prim-ministru al ţării, relatează POLITICO şi AFP, citat de news.ro.
„După şapte luni lungi, avem în sfârşit un guvern pentru ţară”, a declarat Conner Rousseau, preşedintele Vooruit, unul dintre partidele din noul guvern. Rousseau a făcut referire la diviziunile profunde pe care negociatorii partidelor au reuşit să le depăşească. „Vor exista o mulţime de ştiri false şi o mulţime de critici. Dar mulţi oameni vor fi mândri că nu ne este teamă să luăm decizii”, a punctat politicianul.
Negociatorii vor trebui în continuare să obţină aprobarea oficială a partidelor lor pentru a cimenta acordul.
Din coaliţia supranumită „Arizona”, după culorile drapelului statului american, fac parte Noua Alianţă Flamandă (N-VA), partidul de dreapta al lui De Wever, Mişcarea Reformistă (MR), francofonă, de centru-dreapta, partidul centrist francofon Les Engagés, Partidul Creştin Democrat Flamand, de centru, şi partidul flamand Vooruit, de centru-stânga.
Acordul a fost încheiat după o sesiune finală-maraton, de şaizeci de ore de discuţii aproape non-stop între cei cinci preşedinţi de partide.
Bart De Wever a fost primit vineri seara puţin după ora locală 22:00 (23:00, ora României) de Regele Philippe, pe care l-a informat cu privire la acordul încheiat între cei cinci parteneri, a anunţat Palatului regal.
CUM S-A AJUNS LA LUNI DE NEGOCIERI
Alegerile din iunie 2024 din Belgia au avut un rezultat neaşteptat: în regiunea valonă din sudul ţării, tradiţional de stânga, MR a ieşit învingătoare. În regiunea Flandra, din nord, N-VA a lui De Wever a rezistat în faţa extremei drepte. Acest lucru i-a făcut pe unii să spere că va fi mai uşor ca oricând să se depăşească diviziunile lingvistice din Belgia şi să se formeze o majoritate a partidelor care împărtăşesc aceleaşi idei.
Însă negocierile au eşuat în mod repetat din cauza disputelor bugetare, iar regele belgian Philippe i-a acordat lui De Wever mai multe prelungiri de mandat în încercarea de a ajunge la un acord de coaliţie. În cele din urmă, la începutul acestei luni, regele i-a dat lui De Wever un ultimatum: să formeze un nou guvern până la sfârşitul lunii ianuarie sau să se confrunte cu noi alegeri.
Supuşi unei presiuni reînnoite pentru a ajunge la un acord, negociatorii partidului au intrat miercuri în ultima etapă a discuţiilor, într-o cursă contra cronometru pentru a forma un nou guvern până vineri la sfârşitul zilei.
Negociatorii au ajuns în cele din urmă la un acord după discuţii maraton la Academia Militară Regală, aflată în apropierea instituţiilor UE din Piaţa Schuman. Planurile iniţiale de a se întâlni la castelul Val Duchesse - scena mai multor acorduri guvernamentale anterioare - au fost abandonate atunci când s-a dovedit că încălzirea şi duşurile erau defecte, scrie POLITICO.
Noul guvern va avea mult de lucru, confruntându-se cu o listă întreagă de sarcini nerezolvate în timpul procesului prelungit de negociere. Belgia a ratat mai multe termene critice, inclusiv numirea unui candidat la funcţia de comisar european (ceea ce a făcut în cele din urmă) şi prezentarea planurilor bugetare Comisiei Europene până la sfârşitul lunii septembrie (o sarcină care încă trenează).
PRIMUL LIDER FLAMAND PRO-INDEPENDENŢĂ CARE CONDUCE UN GUVERN
Partidul naţionalist de dreapta al lui De Wever revendică ca una dintre misiunile sale independenţa Flandrei faţă de Belgia, deşi şi-a schimbat abordarea către una de „confederalism”, prin care un stat federal minim rămâne în vigoare, dar regiunile sale primesc majoritatea puterilor sale.
Discuţiile privind formarea guvernului s-au axat în mare parte pe reducerea deficitului bugetar al Belgiei prin reforma pensiilor, a impozitelor şi a muncii. Însă ciocnirile tipic belgiene privind reprezentarea grupurilor lingvistice olandeze şi franceze ar putea încă să apară în ultima regiune belgiană rămasă fără guvern: Bruxelles.
Negociatorii din regiunea capitalei au încheiat acorduri în cadrul celor două grupuri lingvistice, conduse de MR de centru-dreapta în partea francofonă şi de Verzi în partea neerlandofonă, dar nu au încheiat încă un acord pentru a guverna împreună. Ahmed Laaouej, liderul Partidului Socialist Francofon din Bruxelles, a exclus o coaliţie de guvernare cu Partidul Flamand-Naţionalist al lui De Wever.
Cel care în prezent este primar al oraşului Anvers din 2013 ar putea fi învestit în funcţia de prim-ministru de către suveran încă de luni, potrivit presei belgiene, devenind astfel primul lider flamand pro-independenţă care conduce un guvern în Belgia. Partidul său N-VA a fost implicat la guvernare o singură dată, între 2014 şi 2018. De data aceasta, N-VA va împărţi puterea cu partidele francofone MR şi Engagés (liberal şi centrist), precum şi cu creştin-democraţii flamanzi (CD&V) şi socialiştii flamanzi din Vooruit, singurul partener de stânga. Împreună, aceste cinci formaţiuni au 81 din cei 150 de membri ai noii Camere aleşi pe 9 iunie.
În calitate de prim-ministru, Bart De Wever, 54 de ani, îl va înlocui pe Alexander De Croo, care a preluat funcţia în octombrie 2020. Acest liberal flamand, al cărui partid a fost unul dintre perdanţii alegerilor din iunie, se află în fruntea unui guvern interimar de aproape opt luni, o perioadă care nu a atins însă recordul din 2010-2011, când Belgia a stat 541 de zile în această situaţie, cu un guvern interimar.
Sindicatul creştin ACV-CSC a comparat reformele preconizate de Bart De Wever şi partenerii săi de centru-dreapta cu un „catalog al ororilor”, conţinând, printre altele, „înăsprirea accesului la pensii, o politică de imigraţie mai dură şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă”. De îndată ce acordul de coaliţie a fost anunţat, ecologiştii au denunţat „un guvern titanic care ignoră problemele climatice”.