Antreprenori care au mers „contra curentului“ şi au deschis pieţe noi cu producţie în România: „Trebuie să o luăm aşa, cu paşi mărunţi, să îmbunătăţim câte un pas“. La un deficit de 6,3 mld. euro în comerţul cu produse alimentare, orice investiţie care aduce producţie în România este un semnal bun, potrivit mediafax care preia ZF.
Brânzeturi maturate, creme din fistic sau alune, cartofi congelaţi, porumb dulce, cidru sunt câteva dintre segmentele de piaţă unde există deja producţie locală, care se luptă cu brandurile din import, anunță Ziarul Financiar.
Industria alimentară şi a băuturilor a cunoscut în ultimii ani mai multe tendinţe care au demonstrat că antreprenorii, dar şi marile companii au în ADN valul schimbărilor astfel că au sesizat din nişe care erau dominate în principal de importuri adevărate oportunităţi.
Astfel, ei au ales nişte pieţe dominate în principal de importuri sau nişte pieţe „pe val“ în vest şi au ales să meargă contra curentului, adică să nu facă importuri, ci să testeze piaţa, să investească şi mai apoi să producă local.
În contextul în care România importă alimente de peste 6 mld. euro anual, demersul antreprenorilor, dar şi al unor companii multinaţionale vine ca o gură de aer pentru un sector care se confruntă cu mai multe paradoxuri.
Dacă ar fi să luăm în considerare o analiză la prima vedere a marilor magazine vedem că de exemplu în frigidere sau pe rafturi avem mazăre congelată din Polonia, spanac şi conopidă congelate de provenienţă „UE“ ambalate în Belgia, bulion din concentrat de tomate de provenienţă „din afara UE“, burger de vită din Germania, brânză pentru copii din Spania, conserve de ardei iuţi din Turcia – sunt doar câteva exemple de produse alimentare cu valoare adăugată care se găsesc în prezent pe rafturile magazinelor de pe plan local şi a căror producţie nu depinde neapărat de sezonul în care ne aflăm.