Alarmant: Distrugerea pădurilor tropicale a atins un nivel record, echivalentul a 18 terenuri de fotbal pe minut

Echivalentul a 18 terenuri de fotbal pe minut: distrugerea pădurilor tropicale a atins anul trecut un nivel record pentru ultimii cel puţin 20 de ani, din cauza incendiilor de pădure provocate de cele mai multe ori de oameni pentru defrişarea unor suprafeţe în diferite scopuri.

Regiunile tropicale au pierdut 6,7 milioane de hectare de pădure primară anul trecut, o suprafaţă aproape de mărimea statului Panama, cel mai ridicat nivel de când a început colectarea datelor în 2002 de către observatorul de referinţă Global Forest Watch, creat de think tank-ul american World Resources Institute (WRI) împreună cu Universitatea din Maryland.Procentul, în creştere cu 80% faţă de 2023, "este echivalent cu pierderea a 18 terenuri de fotbal în fiecare minut", a declarat Elizabeth Goldman, co-director al observatorului, potrivit Agerpres.

Incendiile sunt responsabile pentru aproape jumătate din aceste pierderi, devansând pentru prima dată agricultura.

Aceste pierderi de suprafeţe de pădure reprezintă echivalentul a 3,1 miliarde de tone de CO2 emise în atmosferă, puţin mai mult decât emisiile legate de energie ale Indiei. "Acest nivel de distrugere a pădurilor este complet fără precedent în cei peste 20 de ani de date", a spus Goldman. "Aceasta este o alertă roşie globală."Raportul se concentrează pe pădurile tropicale, cele mai ameninţate şi foarte importante pentru biodiversitate şi capacitatea lor de a absorbi dioxidul de carbon din aer. Documentul include pierderi din toate motivele: defrişări voluntare, dar şi distrugeri accidentale şi incendii. Incendiile au fost alimentate de "condiţii extreme" care le-au făcut "mai intense şi mai dificil de controlat", notează autorii. Anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice.

Deşi incendiile pot avea origini naturale, acestea sunt cel mai adesea provocate de oameni în pădurile tropicale, cu scopul de a defrişa terenuri.
Defrişările executate pentru a face loc agriculturii sunt principala cauză istorică a pierderilor de suprafeţe împădurite.

Brazilia a înregistrat anul trecut distrugerea a 2,8 milioane de hectare de pădure primară, două treimi din aceasta fiind atribuită incendiilor, adesea declanşate pentru a face loc culturilor de soia sau vitelor.

Ţara a înregistrat însă rezultate bune în 2023, pădurile beneficiind de măsuri de protecţie decise de preşedintele Lula, în primul an al noului său mandat. "Acest progres este însă ameninţat de extinderea agriculturii", notează Sarah Carter, cercetătoare la WRI.

Amazonul brazilian a fost cea mai afectată regiune, distrugerile atingând cel mai înalt nivel din 2016.

Cifrele WRI contrastează cu cele ale reţelei braziliene de monitorizare MapBiomas, publicate pe 16 mai, care raportează o scădere accentuată a defrişărilor, dar nu includ incendiile.

Protecţia pădurilor se află pe lista priorităţilor preşedinţiei braziliene a COP30, principala conferinţă anuală a ONU privind clima, programată la Belem (10-21 noiembrie).

O ţară vecină, Bolivia, ocupă locul al doilea cu o triplare a suprafeţelor de pădure distruse anul trecut, din nou din cauza unor incendii gigantice. Majoritatea "sunt declanşate pentru a defrişa terenuri pentru ferme la scară industrială", notează autorii.

În alte regiuni ale globului rezultatele sunt împărţite, cu o îmbunătăţire în Indonezia şi Malaysia, dar o deteriorare clară a situaţiei în Congo şi Republica Democrată Congo.

Presiunea asupra pădurilor provine din punct de vedere istoric din exploatarea a patru resurse: uleiul de palmier, soia, carnea de vită şi cheresteaua. Însă îmbunătăţirea din unele sectoare - precum cel al uleiului de palmier - a coincis cu apariţia unor noi probleme, de exemplu culturile de avocado în Mexic sau cafea şi cacao, mai notează