Simona Halep s-a luptat din răsputeri pentru a-și salva reputația, cât timp a fost implicată într-o anchetă ultramediatizată pentru dopaj.
Ce vedem acum, la momentul retragerii, e că pe toate agențiile internaționale, știrea cu ieșirea Simonei de pe scenă e însoțită de o precizare: că a fost suspendată pentru dopaj. Așadar, din păcate, această „pată“ va rămâne mereu pe CV-ul lui Halep.
Pe de altă parte, în decizia TAS, care a redus suspendarea româncei, de la 4 ani la 9 luni, a fost validată apărarea Simonei, bazată pe varianta „contaminării“. Concret, tabăra Halep a susținut că fosta ocupantă a locului 1 mondial a picat un test antidoping, la New York, pentru că a consumat un supliment cu colagen, contaminat cu Roxadustat, substanța interzisă depistată în organismul româncei.
Pe baza acestei apărări, care a fost acceptată de TAS, Simona scapă de eticheta de „trișoare“. Asta a susținut Travis Tygart (54 de ani), șeful Agenției Antidoping din Statele Unite (USADA). Tygart a dobândit o reputație internațională, după ce a coordonat cazul care l-a demascat pe trișorul Lance Armstrong, după retragerea acestuia din activitate. Pe baza anchetei USADA, Armstrong a pierdut toate cele șapte titluri cucerite la Turul Franței și a fost „șters“ din istoria sportului mondial, unde era văzut drept un mare campion.
„Contaminarea nu e dopaj“
În august 2023, când ancheta Halep era în plină desfășurare, Adevărul a publicat un material, în exclusivitate pentru presa din România în care Travis Tygart valida apărarea Simonei, bazată pe varianta „contaminării“.
Vorbind despre astfel de cazuri, nu despre cazul lui Halep în mod explicit, Travis Tygart a insistat că un sportiv care pică un test antidoping și, ulterior, dovedește că a fost victima contaminării, nu poate fi catalogat drept un trișor.
„Ne confruntăm cu o altă problemă acum. Și anume faptul că laboratoarele antidoping sunt atât de bune, atât de performante, încât detectează niște valori extrem de mici ale unor substanțe interzise în probele analizate... Și grija noastră e că, uneori, aceste substanțe detectate n-au ajuns în organismul sportivului prin folosirea lor intenționată! Au ajuns să fie ingerate prin ceea ce numim noi <<sursă nevinovată>>. La ce mă refer? La carne contaminată, la apă contaminată, inclusiv la contactul sexual cu partenerul. Cazurile care ne îngrijorează cu adevărat sunt cele ale sportivilor care nu încearcă să trișeze, care sunt chiar foarte atenți să nu folosească ceva interzis, care fac totul ca la carte. Dar, din motive care nu țin de ei, ci de natura lumii în care trăim astăzi, ajung să aibă teste pozitive pentru niște valori extrem de mici. Și apoi le e și lor foarte greu să explice sursa acestei contaminări. Astfel de cazuri creează o tensiune foarte mare. Pentru că ajungem să ne punem următoarea întrebare: <<Pedepsim sportivii trișori sau, în încercarea de a face acest lucru, am ajuns să pedepsim și sportivii nevinovați?>>“, a declarat Travis Tygart.
Apoi, șeful USADA și-a continuat explicațiile, oferind o concluzie clară.
„<<Contaminare conjuncturală>> e problema noastră acum. Vorbim despre cazuri în care elementul de intenție lipsește. Astfel de cazuri n-ar trebui să fie pedepsite la același nivel cu dopajul intenționat, cu dopajul sistematic susținut de stat, cum a fost în Rusia, de pildă. Într-adevăr, laboratoarele au devenit mult prea performante și <<văd>> acum anumite lucruri care n-au fost folosite în mod intenționat sau cu intenția de a trișa“, a spus Travis Tygart.