Aceasta poartă numele de „Obelisc”, dat fiind aspectul său în formă de tijă, și are un genom ARN circular extrem de simplu, cu doar 1.000 de nucleotide, care o deosebește semnificativ de virusurile cunoscute.
Noua entitate prezintă caracteristici care bulversează perspectivele actuale asupra definiției vieții. În timp ce nu deține un înveliș proteic, specific virusurilor, Obeliscul poate totuși codifica proteine, asemănându-se astfel în mod surprinzător cu aceștia. Potrivit cercetătorului CSIC Marcos de la Peña de la IBMCP, Obeliscul are similitudini cu viroizii, agenți infecțioși cunoscuți în lumea plantelor, însă se distinge prin dimensiune și capacitatea sa de a codifica informație genetică.
Ce au transmis oamenii de știință
Descoperirea a fost realizată prin studii bioinformatice detaliate, care au analizat secvențele genetice prelevate din probe de fecale umane, identificând aceste entități în 7% din cazuri. Mai mult, cercetările au relevat aproape 30.000 de specii de obeliscuri în diferite ecosisteme naturale și microbiomi animali. Concentrarea acestor entități în bacterii precum Streptococcus sanguinis, comune în cavitatea bucală, indică posibilitatea ca ele să aibă un rol funcțional important în reglarea celulară, ceea ce ar putea avea implicații pentru sănătatea umană.
„Această descoperire subliniază că lumea microbiană este mult mai complexă decât ne-am imaginat”, afirmă De la Peña, sugerând că Obeliscul ar putea influența înțelegerea noastră asupra evoluției virusurilor și originilor vieții. Astfel, cercetarea deschide perspective noi pentru studiile de microbiologie și virusologie, redefinind limitele cunoașterii în biologia moleculară.