„Astăzi nu cumpărăm nimic. Nici din magazine şi nici online. Nu facem nicio plată”, a cerut vineri dimineaţa Josip Kelemen, de la asociaţia ‘Hallo, Inspektore’, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
„Consumatorii au devenit o pradă şi toată lumea ne vânează pentru că am rămas tăcuţi, până astăzi. Acum, vocea consumatorilor se face auzită, chiar şi dincolo de graniţe”, a explicat Josip Kelemen, cel care a lansat mişcarea de protest printr-un prim apel la boicotarea magazinelor în data de 24 ianuarie, şi reluarea acţiunii în data de 31 ianuarie.
Potrivit datelor furnizate de administraţia fiscală, în ziua de vineri, 24 ianuarie, boicotul a dus la scăderea cu 53% a vânzărilor comercianţilor, comparativ cu vinerea precedentă, scrie AFP.
De asemenea, ‘Hallo, Inspektore’ i-a invitat pe croaţi să boicoteze în special trei lanţuri de magazine: Lidl, Eurospin şi dm, pentru o săptămână, începând de joi, şi să nu cumpere băuturi răcoritoare, apă îmbuteliată sau detergent.
Potrivit Asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, în ultimii trei ani preţurile alimentelor au crescut cu peste 30%, cu o creştere de 58% la ouă şi de 44% la pâine.
„Este important să arătăm cu toţii că ne-am săturat”, afirmă Maja, o studentă la economie, care nu va cumpăra nimic vineri. „Ar trebui, de asemenea, să ne revizuim obiceiurile de consum şi să încetăm să mai cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie”, adaugă studenta în timp ce este intervievată pe o stradă din Zagreb, unde în mod neobişnuit magazinele sunt goale.
Ce s-a întâmplat după ce suedezii au renunțat la plata cu bani lichizi. Studiul care arată capcana plăților cu cardul
Prețurile din Croația au crescut cu 4,5% în luna decembrie 2024, cea mai mare inflație din zona euro, comparativ cu o medie de 2,4% în întreaga zonă euro, la care Croația a aderat în 2023.
Pentru mulți consumatori, introducerea monedei euro este considerată principala cauză a scumpirilor. Totuși, mulți economiști afirmă că nici moneda euro, nici distribuitorii nu sunt responsabili pentru inflație. Aceștia indică mai degrabă un parcurs de zeci de ani în care producția agricolă a scăzut, o creștere semnificativă a importurilor, dependența economică accentuată de turism și expansiunea sectorului public, care a crescut de la 400.000 la 500.000 de angajați în ultimii 15 ani.
Ca reacție la proteste, Guvernul croat a stabilit un preț maxim pentru 70 de produse de consum de bază. De asemenea, Konzum, cel mai mare lanț de supermarketuri din Croația, a anunțat că va îngheța sau reduce prețurile pentru 250 de produse timp de patru luni.
În aceeași direcție, Kaufland, un lanț german prezent pe piața din Croația, a declarat că va reduce prețurile pentru peste 1.000 de produse începând cu data de 5 februarie.
Cât timp mai este bun de consumat laptele, după data de expirare. Ponturi de la nutriționiști